Mâncarea raționalizată pe cartelă a însănătoșit un popor întreg. Paradoxul care i-a ajutat pe oamenii de știință să găsească un secret al longevității

Mesele frugale sunt unul dintre secretele longevității, spun specialiștii. Dacă mănânci puțin, dar calitativ, ai șanse să adaugi mai mulți ani la existența pământeană. În plus, aceleași studii arată că o cantitate mai mică de mâncare reduce inflamația și previne mai multe afecțiuni.

Cu cât mâncăm mai ușor și mai frugal, cu atât trăim mai mult FOTO istock

Studiile din ultimele decenii arată că cei care mănâncă frugal și se ridică de la masă înainte de a obține sentimentul de sațietate au șanse să trăiască mai mult și mai sănătos. Condiția este să consumăm preparate din grupele alimentare de bază.

Mâncatul pe cartelă, sănătate curată

Studiile au plecat și de la o serie de efecte ale unor evenimente istorice. Unele de-a dreptul paradoxale. De exemplu, englezii, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost nevoiți să se lipsească de multe produse alimentare din cauza blocadelor germane pe rutele comerciale, a penuriei de alimente și a efortului de război. Oamenii au mâncat efectiv pe cartelă, rații mult reduse.

Culmea, în loc să scadă, speranța de viață a englezului de rând a crescut, iar un întreg popor a devenit mult mai sănătos după o perioadă în care, în mod mulți s-ar fi așteptat să aibă sănătatea mai șubrezită, din cauza meselor mai rare și mai reduse cantitativ. Povestea( cât se poate de reală) a stat cam în felul următor. Începând cu anul 1940, timp de cinci ani, guvernul britanic a introdus raționalizarea alimentelor pentru a se asigura că toată lumea primește partea o parte echitabilă din mâncarea și așa tot mai limitată.  La început, doar câteva alimente au fost raționalizate, dar pe măsură ce anii au trecut au fost incluse tot mai multe pe liste neagră a penuriei. Cât timp submarinele germane patrulau Atlanticul făcând ravagii și atacând convoaiele comerciale, englezii se vedeau nevoiți să strângă cureaua, tot mai mult.  Pe scurt, timp de cinci ani, englezii au mâncar pe cartelă. Se numea carnet de raționalizare. A fost introdusă o schemă de „puncte” pentru alimentele neraționalizate.

Fiecărei persoane i s-au alocat un număr de puncte, iar unei game selectate de alimente i s-a atribuit o valoare în puncte. Consumatorul putea alege cum să cheltuiască aceste puncte. Evident, nimeni nu mânca chiar pe săturate. Iar oamenii au fost nevoiți să adopte noi modele alimentare. Adică să renunțe la bacon, de exemplu, pentru legumele care se găseau în cantitate mai mare.  Majoritatea englezilor consumau mai puțină carne, grăsimi și zahăr. A existat însă un echilibru. Cei care exagerau cu mâncarea, de voie, de nevoie, au trecut la dietă, în timp ce oamenii cu posibilități reduse, și aveau o alimentație prea sărăcăcioasă, acum aveau ocazia de a-și mări aportul de proteine și vitamine. Și asta fiindcă toți primeau aceleași rații. Efectiv alimentația întregului popor a fost uniformizată pe cartelă. În plus, guvernul britanic s-a asigurat că în timp ce oamenii mănâncă raționalizat, mai puțin, primesc totuși o hrană nutritivă și sănătoasă.  Așa a apărut și „Pâinea Națională”. În condițiile în care făina albă era o raritate, s-a trecut la pâine neagră, cu o mai mare cantitate de semințe. În același timp, „Dr. Carrot” și „Potato Pete” au fost personaje create pentru a încuraja oamenii să mănânce legume cultivate acasă, care erau din abundență.

Mulți oameni își cultivau propriile legume și creșteau găini pentru a-și suplimenta rațiile. Cu alte cuvinte mâncau natural, de acasă. O parte din activitatea Ministerului Alimentației era de a oferi sfaturi publicului britanic despre cum să profite la maximum de alimentele disponibile. Aceasta includea emisiuni radio, demonstrații culinare și pliante cu rețete. S-au luat măsuri speciale pentru ca copiii mici, femeile însărcinate și mamele care alăptează să primească ulei de ficat de cod, suc de portocale și lapte de la clinicile de asistență socială. Când portocalele erau disponibile, copiii sub șase ani aveau dreptul să primească 0,45 kg în fiecare săptămână. Culmea, deși a fost o perioadă de raționalizare, sănătatea generală a copiilor s-a îmbunătățit și, în medie, aceștia erau mai înalți și mai grei decât copiii dinainte de război. La fel și adulții. Mulți oameni au fost mai bine hrăniți în timpul raționalizării alimentelor din timpul războiului decât înainte de anii de război. Ratele mortalității infantile au scăzut, iar vârsta medie la care oamenii mureau din cauze naturale a crescut. 

Restricția calorică, secretul tinereții prelungite

Aceste fenomene observate de-a lungul timpului au fost studiate de specialiști din toată lumea. Concluziile unor echipe de cercetători au fost uimitoare. S-a demonstrat că un consum redus de calorii oferă mai multe beneficii pentru sănătate. Un grup de cercetători italieni au descoperit că una dintre cele mai eficiente metode anti-îmbătrânire este limitarea aportului caloric, cunoscută și sub numele de restricție calorică. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, bărbatul din zonele urbanizate, civilizate, consumă în medie aproximativ 2.745 de calorii pe zi, iar femeia consumă în medie 1.833 de calorii pe zi. O dietă hipocalorică restricționează consumul cu până la o treime din aportul mediu.

De exemplu, Societatea de Restricție Calorică din Statele Unite a ales un grup de subiecți și le-a furnizat timp de 15 ani, o dietă de aproximativ 1.800 kcal/zi. Adică cu aproximativ 30% mai puține calorii decât se consumă de obicei în lumea Occidentală, sau urbanizată. Persoanele incluse în testare au fost îndemnate să consume mai multe fibre, mai multe fructe, legume și alte alimente cu indice glicemic scăzut, cum ar fi cerealele integrale. După scurgerea celor 15 ani, au fost trase concluziile.  Participanții prezentau un nivel mai scăzut de colesterol și trigliceride, o tensiune arterială mai scăzută, niveluri mai scăzute de glucoză din sânge à jeun și de insulină dar și o inflamație generală mai scăzută în organism. O altă instituție, Institutul Național pentru Îmbătrânire din Statele Unite, a derulat deasemenea studii asemănătoare.

A folosit pentru testări un grup de  bărbați și femei sănătoși, cu greutate normală. Specialiștii au împărțit voluntarii în două grupuri. Primul grup era nevoit să-și restricționeze dieta cu 25%,  iar oamenii din celălalt grup mâncau ce-și doreau.  S-a constatat că grupul cu restricție calorică a avut o reducere semnificativă față de valoarea inițială a tuturor factorilor de risc cardiometabolici măsurați, inclusiv colesterolul LDL, colesterolul total și tensiunea arterială. De asemenea, au observat îmbunătățiri semnificative ale proteinei C reactive, sensibilității la insulină.  În plus, grupul cu restricție calorică a înregistrat o pierdere în greutate  de 7,4 kg. 80% dintre participanții din grupul cu restricție calorică, care se aflau în intervalul supraponderal al indicelui de masă corporală, aveau o greutate normală la sfârșitul studiului. Subiecții studiului au observat, de asemenea, beneficii pozitive în ceea ce privește calitatea vieții, inclusiv îmbunătățiri semnificative ale stării de spirit, stării generale de sănătate, libidoului și somnului.

Evident, au fost realizate multe alte studii cu efecte similare. De exemplu, specialistul Jayanta Kumar de la National Institute of Aging, USA( Institutul de Îmbtrânire din SUA) susține în lucrarea sa „Aging Cell” că restricția calorică, adică, pe scurt, mâncatul mai puțin, frugal, poate avea efecte pozitive asupra întregului organism.  „Cercetările noastre indică faptul că restricția calorică moderată la om are potențialul de a influența diverse căi biologice care, atunci când sunt activate, pot contribui pozitiv la îmbătrânirea sănătoasă și la rezistența țesutului muscular”, a declarat Jayanta Kumar pentru „The Catalyst”, revista Institutului Național de Sănătate din SUA.