Capcana pilulelor „minune”. Adevărul din spatele suplimentelor naturale, explicat de specialiști

Statisticile arată că aproximativ 94% dintre români au consumat cel puțin odată suplimente alimentare. Sunt foarte la modă peste tot în lume. Cu toate acestea specialiștii spun că multe dintre ele pot fi contrafăcute, nu au fundament științific și ne pot chiar băga în spital. 

Oamenii mănâncă suplimente alimentare cu pumnul Foto: shutterstock

Suplimentele alimentare sunt o modă la nivel mondial. Inclusiv în România, acolo unde un studiu realizat în 2024 de Patronatul Industriei Suplimentelor Alimentare arată că 94% dintre români au consumat astfel de produse. La nivel mondial, industria suplimentelor alimentare a luat o amploare fără precedent, tocmai fiindcă este cerință pe piață. Toți vor pastile, capsule cu elixiruri ale sănătății sau tinereții veșnice. Conform informațiilor de pe ambalaj sau ale prospectelor, suplimentele alimentare conțin amestecuri de plante care de care mai exotice sau autohtone, cu trimitere la tradiție (de multe ori inexistentă).

În plus, multe promit beneficii importante pentru sănătate, inclusiv susținerea sistemului imunitar sau a sănătății unor organe. Conform studiilor internaționale, în urmă cu aproximativ 14 ani se produceau peste 55.000 de tipuri de produse din categoria suplimentelor alimentare. Până în 2026, numărul lor a crescut considerabil. Concluzia este simplă: oamenii înghit cu pumnul, în multe cazuri, suplimente alimentare. Specialiștii sunt sceptici în privința multor tipuri de suplimente naturale. Aceștia spun că o parte sunt falsificate, altele sunt fără fundament științific și practic sunt un amestec de buruieni fără valoare alimentară sau în domeniul sănătății. Mai mult decât atât, studiile arată că din cauza consumului iresponsabil de suplimente alimentare mulți oameni ajung la spital, cu probleme grave de sănătate.

Zeci de mii de oameni băgați în spital de suplimente alimentare, anual

Un studiu din anul 2015, publicat în „The New England Journal of Medicine” și intitulat „Emergency Department Visits for Adverse Events Related to Dietary Supplements”, arată efectele deloc de neglijat ale consumului iresponsabil de suplimente alimentare. Mii de oameni au ajuns la spital, la urgențe, cu diferite probleme de sănătate, după ce au consumat o anumită perioadă diferite pilule pentru sistem imunitar, împotriva îmbătrânirii, pentru diferite probleme de sănătate și așa mai departe.

„Se estimează că, în fiecare an, aproximativ 23.000 de prezentări la departamentele de urgență din Statele Unite sunt atribuite reacțiilor adverse asociate suplimentelor alimentare. În rândul adulților tineri, aceste cazuri implică frecvent manifestări cardiovasculare provocate de produsele pentru slăbit sau pentru creșterea nivelului de energie. În cazul adulților vârstnici, sunt întâlnite mai ales dificultăți la înghițire, adesea asociate suplimentelor cu micronutrienți”, precizează un colectiv de peste 13 autori, medici și farmaciști ai studiului menționat, finanțat de Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite (Department of Health and Human Services).

Datele necesare studiului au fost colectate pe parcursul a 10 ani, în perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2013, de la 63 de spitale.

Pastilele de slăbit și cele de potență au făcut ravagii

Se pare că un sfert din totalul prezentărilor la urgențe au fost cauzate de produsele de slăbit. Adică tot felul de pastile „minune” pe care femeile, în special cele tinere, le luau pe baza unor cure, pentru a pierde în greutate.

La rândul lor, bărbații au fost mai afectați de suplimentele nutritive folosite pentru potență sau pentru a avea mușchii mai mari. „Produsele pentru slăbit au fost responsabile pentru un sfert din totalul prezentărilor la departamentele de urgență provocate de administrarea unui singur produs și au afectat în mod disproporționat femeile. În schimb, bărbații au fost mai predispuși să manifeste reacții adverse în urma utilizării produselor promovate pentru îmbunătățirea performanțelor sexuale și creșterea masei musculare. Produsele destinate creșterii nivelului de energie au reprezentat alte 10% din aceste prezentări la urgență”, arată și specialiștii de la Harvard Health Publishing, parte a Harvard Medical School.

În plus, arată studiile și specialiștii, mulți copii cu vârsta sub patru ani au suferit reacții alergice sau tulburări digestive (greață, vărsături, dureri abdominale) după ce au ingerat accidental vitamine, nesupravegheați de adulți. Asta nu înseamnă că toate suplimentele alimentare sunt nocive. Nu, din contră. Sunt suplimente alimentare care ne pot ajuta. Dar trebuie să fim atenți de unde le cumpărăm, ce conțin și mai ales este bine să întrebăm un medic înainte de a ne apuca de astfel de cure.

„De la vitaminele administrate zilnic până la produsele destinate creșterii masei musculare, este important să înțelegem că suplimentele alimentare nu sunt reglementate de instituțiile abilitate în același mod ca medicamentele. Prin urmare, înainte de a lua un supliment alimentar, este important să analizăm atât beneficiile pe care le poate avea asupra sănătății, cât și riscurile asociate utilizării sale”, precizează și cei de la UCLA Health.

„Nu putem lua o plantă de pe marginea drumului”

Tocmai de aceea, inclusiv specialiști din România spun că este nevoie de profesioniști în domeniul ingineriei alimentare, axați pe managementul suplimentelor alimentare și al produselor pentru sănătate, tocmai pentru a observa care suplimente sunt benefice pentru om și care nu. Specialiști în industria alimentară, precum profesorul universitar Mircea Oroian, decanul Facultății de Industrie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, spun că suplimentele alimentare trebuie tratate cu mare seriozitate. Cererea este mare, dar la fel de mare este și abundența de produse realizate fără fundament științific. Culmea, mulți oameni le preferă medicamentelor, tocmai fiindcă sunt naturale. În realitate, sunt destule cazuri în care pur și simplu consumă capsule cu buruieni fără valoare.

„În România s-au dezvoltat multe companii care produc suplimente alimentare. De multe ori acestea nu au un fundament științific, dar cu toate acestea există o cerere pe piață, în detrimentul medicamentelor, din motive felurite. Totuși, trebuie să avem specialiști în acest domeniu, nu putem lua o plantă de pe marginea drumului sau să o importăm de prin China și să spunem că este bună la orice, doar fiindcă este naturală sau fiindcă am citit undeva pe internet, în nu știu ce articol fără fundament științific. O plantă, dacă nu este folosită eficient pentru o anumită patologie, poate crea probleme mai mari decât dacă nu o folosești. Partea aeriană poate fi utilizată pentru anumite boli, rădăcina pentru altceva. În momentul în care tu faci acolo niște amestecuri și le vinzi ca și când ar fi bune pentru orice, este foarte rău pentru consumatorul final”, precizează Mircea Oroian.

O altă problemă serioasă este faptul că pe internet, spune specialistul, pot fi comercializate și multe produse falsificate. „În plus, studiile arată că suplimentele alimentare comercializate pe internet în marea lor majoritate sunt falsificate. Adică eu zic că în compoziția preparatului este o plantă originară de prin China, când de fapt ea este o buruiană din România, măcinată și care nu are niciun efect asupra sănătății umane. Există niște așteptări din partea consumatorului ca după o cură de două-trei luni să aibă beneficii. Și el de fapt nu are niciun beneficiu. Lucrurile acestea se pot remedia doar prin existența unor specialiști care să știe despre ce este vorba acolo, cum poate fi utilizată planta sau amestecul de plante. Iar în cazul probioticelor, cum le putem folosi, cum le putem încapsula, cum le putem păstra în așa fel încât în cele din urmă ele să fie eficiente”, adaugă Mircea Oroian.

Efecte nedorite la pachet cu beneficii

În plus, sunt specialiști care scot în evidență faptul că aceste suplimente alimentare au o ambivalență. Adică efectele benefice pot veni la pachet cu efecte nedorite.

De aceea este bine să consultăm medicul de fiecare dată când vrem să începem o cură. „Adevărul este că, dacă un supliment produce efectul pe care îl urmărești, probabil va avea și efecte pe care nu ți le dorești(...) Uneori, oamenii folosesc, de exemplu, drojdia de orez roșu pentru a-și ține sub control nivelul colesterolului. Și, de fapt, aceasta conține aceeași substanță chimică prezentă și în medicamentele din clasa statinelor. Însă, atunci când prescriu o statină, știu câte miligrame îți administrez și știu că este un medicament studiat amănunțit. În schimb, nu știu exact ce conține drojdia de orez roșu pe care ai cumpărat-o de la un magazin de vitamine. Asta pentru că nu există un organism de reglementare care să verifice probele de suplimente alimentare pentru a determina ce substanțe conțin”, precizează Jacob Gold, doctor în medicină, medic specialist în medicină internă la UCLA Health, sistemul medical al Universității din California, Los Angeles.