Răzbunarea programatorilor concediați după o „transformare AI”: au creat un sistem capabil să înlocuiască CEO-ul

Un grup de dezvoltatori, care și-ar fi pierdut locurile de muncă în timpul unui proces pe care angajatorul l-a numit „Transformare AI”, a creat un sistem open-source conceput pentru a îndeplini sarcini asociate unui CEO și altor membri ai echipei de conducere.

OpenExecutive îi prezintă utilizatorului un executiv AI Foto: Shuttersttock

Angajatorul și CEO-ul nu au fost identificați în discuțiile online, iar materialele proiectului OpenExecutive nu îl prezintă drept o răzbunare pentru o anumită concediere. Totuși, proiectul a generat numeroase reacții online, inclusiv comentarii care salută ideea ca membrii conducerii să fie, la rândul lor, supuși automatizării.

OpenExecutive îi prezintă utilizatorului un singur executiv AI, însă în spatele acestuia se află opt agenți specializați. Echipa virtuală include echivalentele unor funcții precum directorul de strategie, directorul operațional, consilierul juridic general și directorul de comunicare cu consiliul de administrație, potrivit TechRadar.

Sistemul poate utiliza documentele companiei, poate reține deciziile luate anterior și poate identifica ulterior acțiuni care trebuie întreprinse.

OpenExecutive folosește în mod implicit modelele Claude ale companiei Anthropic, iar un agent executiv direcționează solicitările către specialiștii considerați relevanți. Dezvoltatorii descriu sistemul ca pe un fel de grup de chat al echipei de conducere, în care fiecare membru răspunde rapid.

Proiectul este distribuit sub licența open-source Apache 2.0, ceea ce permite utilizatorilor să îl inspecteze, modifice, ruleze în cadrul propriilor organizații sau să construiască produse comerciale pe baza sa.

„Aceeași logică” folosită pentru automatizarea angajaților

Componenta open-source a proiectului le permite dezvoltatorilor să aplice asupra activității executive aceeași logică folosită de companii pentru automatizarea muncii angajaților.

Dacă activitatea de dezvoltare software poate fi împărțită în sarcini, transmisă unor modele AI și supravegheată de un număr mai mic de oameni, autorii proiectului sugerează că același principiu poate fi aplicat și activității conducerii.

Comparația are la bază faptul că o parte din munca executivilor presupune procesarea informațiilor, pregătirea unor scenarii, compararea diferitelor opțiuni și elaborarea de documente pentru alți membri ai conducerii. Potrivit dezvoltatorilor, acestea sunt activități pe care modelele de inteligență artificială le pot gestiona.

Astfel, OpenExecutive este prezentat atât ca un produs, cât și ca o satiră la adresa produselor bazate pe inteligență artificială.

AI-ul poate face recomandări, dar nu poate răspunde legal în locul CEO-ului

OpenExecutive nu poate înlocui, în sens juridic, un director executiv. Sistemul nu poate accepta responsabilitatea pentru deciziile unei companii și nici nu poate semna documente în numele acesteia.

Decizia de a pune în aplicare recomandările sale aparține unui om, care rămâne responsabil în cazul în care acestea se dovedesc greșite.

Aceasta este și una dintre principalele limite ale înlocuirii conducerii umane cu inteligență artificială. Activitatea unui lider nu înseamnă doar analiză, ci și luarea unor decizii în condiții de incertitudine și asumarea consecințelor acestora.

Un model AI poate recomanda, de exemplu, închiderea unui birou sau reducerea unei echipe fără să resimtă efectele asupra persoanelor afectate.

Proiectul pune sub semnul întrebării diferența dintre angajați și executivi

OpenExecutive readuce în discuție una dintre premisele concedierilor motivate de adoptarea inteligenței artificiale: companiile evaluează adesea angajații în funcție de cât de mult din munca lor poate fi reprodus de software, în timp ce membrii conducerii sunt evaluați mai mult în funcție de relații și capacitatea de a lua decizii.

Inteligența artificială nu elimină această diferență, însă face mai dificilă justificarea unei asemenea excepții pentru conducere.

Dacă un dezvoltator trebuie să demonstreze că munca sa presupune mai mult decât codul pe care îl poate genera un sistem AI, autorii proiectului sugerează că și liderii companiilor ar trebui să demonstreze că valoarea pe care o aduc depășește recomandările inteligenței artificiale.

Experimentele recente din mediul corporativ sugerează, de asemenea, că înlocuirea oamenilor poate fi mai ușor de anunțat decât de susținut pe termen lung.

În cazul Duolingo, de exemplu, CEO-ul companiei și-a nuanțat ulterior un memorandum privind o strategie „AI-first”, după reacțiile negative generate de planurile de eliminare treptată a colaboratorilor acolo unde munca acestora putea fi realizată prin automatizare.