Analiză Ceasurile inteligente ne schimbă viața, dar cu ce preț? "Răspunsul nu mai vine din interior, ci dintr-un scor afișat pe ecran"
0Pentru 86% dintre utilizatorii din România, smartwatchurile au adus schimbări reale în comportament. Dar în timp ce promisiunea unei vieți mai sănătoase se confirmă în cifre, apar și întrebări legate de echilibru, autonomie și presiunea de a fi mereu „în formă”.
Rezultatele Studiului European privind Comportamentul de Sănătate 20251, realizat de Ipsos la cererea HUAWEI, arată că ceasurile inteligente joacă un rol transformator în gestionarea sănătății europenilor. Peste 80% dintre utilizatorii de smartwatch-uri (86% dintre respondenții din România) au raportat schimbări pozitive de comportament, inclusiv creșterea nivelului de activitate fizică și îmbunătățirea somnului, evidențiind tranziția de la monitorizarea pasivă a sănătății la gestionarea activă a acesteia.
Aproape jumătate dintre respondenții români (45%) spun că au început să facă mișcare mai des, 44% acordă o atenție sporită calității somnului, 22% au mers la un control medical în urma unor alerte primite pe ceas și doar 14% folosesc smartwatch-ul exclusiv ca accesoriu, fără a apela la funcțiile de monitorizare a sănătății și activităților fizice, relevă raportul citat.
Sondajul arată că majoritatea europenilor (78%) recunosc legătura dintre stilul de viață și starea de sănătate, demonstrând o conștientizare tot mai mare a importanței gestionării proactive a stării de bine. În rândul utilizatorilor de smartwatch-uri, 80% afirmă că și-au îmbunătățit comportamentele, influențați de informațiile despre sănătate generate de dispozitive. De altfel, monitorizarea regulată a unor indicatori esențiali le-a consolidat angajamentul față de exercițiile fizice și optimizarea somnului.
„Datele pe care le colectează sunt aur curat pentru oricine vrea să-și schimbe stilul de viață”
„Sunt o fană declarată a wearable-urilor. Am deja două device-uri (un ceas și un inel) care mă ajută să fiu mai atentă la cum dorm, cât mă mișc și cum îmi organizez ziua. Totuși, uneori ajungi să te simți mai obosit doar pentru că îți zice ceasul că n-ai dormit bine, dar datele pe care le colectează sunt aur curat pentru oricine vrea să-și schimbe stilul de viață. Și nu doar pentru utilizatori. Multe aplicații și servicii de sănătate digitală se bazează pe aceste date. Întrebarea e cum păstrăm echilibrul: motivația să ne fie mai mare decât presiunea de a fi mereu «perfect sănătoși». În plus, toate aceste date accelerează progresul AI, iar aplicațiile în healthcare sunt practic nelimitate, de la prevenție reală până la recomandări de suplimente mult mai bine personalizate, bazate pe analize interpretate cu AI. Iar asta ar putea aduce inclusiv bani la buget, pentru că prevenția costă mereu mai puțin decât tratarea”, mărturisește Doina Vîlceanu, director de marketing Content Speed.
Beneficiu sau presiune? Psihologii văd și cealaltă față a ecranului
Andra Ionescu, psiholog clinician, confirmă impactul pozitiv al acestor instrumente digitale: „Ceasurile inteligente transformă nu doar stilul de viață, ci și relația noastră cu propriul corp.” Ele oferă motivație și un sentiment de control într-o societate care se confruntă cu sedentarism, lipsă de somn și burnout. Totuși, atrage atenția asupra unui efect secundar mai greu de detectat: presiunea continuă de a performa. „Ceasurile inteligente transformă nu doar stilul de viață, ci și relația noastră cu propriul corp. Pe de o parte, ele oferă motivație, feedback imediat și un sentiment de control: oamenii se simt mai conștienți de obiceiurile lor, mai încurajați să facă mișcare, să doarmă mai bine sau să aibă grijă de sănătate. Acesta este un progres important într-o societate care se confruntă cu sedentarism și burnout. Dar pe de altă parte, vedem o formă subtilă de presiune, corpul devine un proiect de management continuu, iar performanța e cuantificată în pași, puls și ore de somn. Când ceasul te avertizează că nu ai făcut destui pași sau că somnul nu a fost „eficient”, apare frustrarea, vinovăția, uneori chiar anxietatea”, explică ea.
O linie fină între auto-monitorizare și obsesie
În cabinet, mai spune specialistul, începe să vadă persoane care se simt depășite de propriile obiective impuse digital sau care simt că nu-și mai aparțin, că sunt „urmărite” constant de tehnologie. „Practic, devine o linie subțire între auto-monitorizare sănătoasă și obsesia controlului. În această ecuație, echilibrul rămâne cheia: e important ca tehnologia să fie un aliat, nu un evaluator continuu al valorii personale. Cred că primul pas e să punem din nou corpul uman în centrul relației noastre cu tehnologia, nu invers. Ceasurile inteligente pot fi instrumente utile, dar e important să nu devenim sclavii propriilor grafice. Recomand oamenilor să folosească ceasul ca pe un ghid, nu ca pe un evaluator de performanță. Dacă ai dormit prost o noapte, nu e un eșec, ci o informație. Dacă nu ți-ai făcut pașii, nu înseamnă că ai ratat ziua. E doar un reper”, explică Andra Ionescu.
În opinia sa, avem nevoie de pauze digitale. „Ceasul nu trebuie să funcționeze 24/7. Deconectarea, și fizică, și psihologică, e esențială pentru sănătate mentală. Îți poți seta intenționat momente fără monitorizare: o plimbare fără target de pași, un somn fără analiză, o zi în care nu verifici nimic. Și, poate cel mai important, să ne întrebăm constant: Cum mă simt eu, nu ce zice ceasul? Pentru că sănătatea înseamnă și stare de bine, nu doar date corecte”, continuă aceasta.
Ceasul care ne rupe de noi înșine
La rândul său, Alina Anghelescu, psihoterapeut de familie, declară: „Această digitalizare a grijii de sine ridică întrebări esențiale, adesea trecute cu vederea. Nu vorbim doar despre tehnologie, ci despre relația noastră cu propriul corp, cu autonomia, cu liniștea interioară, vorbim, de fapt, despre alfabetizarea emoțională a fiecăruia dintre noi. Smartwatch-ul nu ne încurajează să ne ascultăm corpul, ci ne spune ce a simțit corpul în locul nostru. Ne notifică atunci când e momentul „să respirăm”, când am dormit „ineficient” sau când pulsul este ridicat. În timp, apare un fenomen profund: ne înstrăinăm de propria experiență somatică. Aici intervine rolul psihoeducației, acela de a ne învăța să ne oprim și să ne întrebăm cu sinceritate: Ce simt? Sunt obosit? Mi-e bine? Ce îmi spune corpul meu astăzi? Ce nevoi am, aici și acum?”.
Deconectarea ca act de reconectare
Altfel, atenționează psihoterapeutul, riscăm să devenim dependenți de date externe, care ajung să decidă în locul nostru cum ne simțim. „Răspunsul nu mai vine din interior, din mesajul corpului, ci dintr-un grafic sau un scor afișat pe ecran. Aceasta este, de fapt, o formă de deconectare de la sine, în care ceea ce simțim nu mai reprezintă criteriul central, ci ceea ce „ne-a ieșit pe ceas”. Iar această dependență de feedback-ul tehnologic devine, în timp, o formă subtilă de control: promite libertate, dar adesea naște frustrare, vinovăție, rușine de sine și neîncredere în propriile semnale corporale. Corpul nu are notificări. Are semnale. Iar aceste semnale au nevoie să fie ascultate, nu corectate”, susține Alina Anghelescu
De altfel, ea punctează că tehnologia poate fi un aliat valoros, dar, atunci când devine singura busolă, pierdem contactul cu busola interioară. „În psihoterapia sistemică, știm că vindecarea începe cu reîntoarcerea la sine, la propriul corp, la capacitatea de a simți, de a ne oglindi, de a ne sprijini, nu doar de a măsura. În terapie, nu tratăm ceasul ca pe o problemă, ci ca pe un simbol al unei dinamici mai adânci: relația cu sinele. Uneori, în spatele datelor pe care le colectăm compulsiv, se ascunde o nevoie profundă, aceea de a ști că suntem suficienți. Astfel, smartwatch-ul devine o oglindă a unei lupte interioare: vreau să fiu mai bun, dar nu știu cum să fiu blând cu mine. Obiectivul în cabinet nu este să renunțăm la ceas, ci să învățăm să folosim datele ca sprijin, nu ca judecător. Și, mai ales, să reconstruim încrederea în inteligența somatică și în vocea interioară, acea voce care știe să spună ,,azi e destul”, chiar dacă ecranul nu afișează un scor maxim”, concluzionează ea.
Se încarcă comentariile...
