Exclusiv România, hub de drone prin parteneriatul cu Ucraina: Tehnologia care descurajează inamicii și creează mii de joburi

Producția de drone în România cu tehnologie ucraineană ar putea genera investiții, locuri de muncă și o dezvoltare tehnologică accelerată, susține Aurel Cazacu, fost director al companiei Romarm și în prezent antreprenor în domeniul producției de armament.

Dronele ucrainene vor fi produse în România. FOTO: Shutterstock

Acordul recent dintre România și Ucraina privind producția de drone pe teritoriul românesc ar putea reprezenta un moment important pentru industria națională de apărare. Potrivit lui Aurel Cazacu, fost director al companiei Romarm și în prezent antreprenor în domeniul producției de armament, proiectul ar putea genera investiții, locuri de muncă și o dezvoltare tehnologică accelerată.

„Atât timp cât s-a semnat un document la cel mai înalt nivel, coborâm apoi spre nivelul industrial și trebuie să identificăm în România firmele, atât de stat, cât și private, care să se implice într-un astfel de proiect”, explică Cazacu. În opinia sa, colaborarea ar putea avea avantaje majore deoarece tehnologia ucraineană este deja testată în condiții reale de luptă.

„Partea ucraineană vine cu sisteme verificate în condiții de război, iar acest lucru ne ajută să sărim anumite faze de testare”

„Avantajul unei astfel de cooperări constă în faptul că în cadrul războiului din Ucraina aceste drone au fost testate. Deci ele au un nivel de performanță foarte bun”, spune el. „Partea ucraineană vine cu sisteme deja omologate și verificate în condiții de război, iar acest lucru ne ajută să sărim anumite faze de testare.”

Expertul subliniază că tehnologia dronelor evoluează foarte rapid. „Când faci o dronă, după o lună o perfecționezi, iar după încă o lună îi adaugi alte niveluri de performanță. Este un domeniu care evoluează permanent”, afirmă Cazacu, considerând că tocmai această dinamică face proiectul atractiv pentru România.

În ceea ce privește structura industriei, fostul director Romarm consideră că dezvoltarea programului ar trebui să implice atât companiile de stat, cât și sectorul privat. „Trebuie relansate firmele private, pentru că în cadrul acestei cooperări vor fi necesare fonduri importante, iar companiile private pot accesa aceste fonduri și pot duce înainte programele.”

„De la câteva sute de angajați la mii de angajați”

El arată că dronele militare au devenit unele dintre cele mai eficiente arme moderne. „Dronele pot face lucruri extraordinare. Cu câteva mii de euro poți avea un sistem care poate lovi o țintă, în timp ce un avion militar costă milioane”, spune Cazacu. În plus, experiența conflictului din Ucraina a demonstrat rolul decisiv al acestor tehnologii.

„În Ucraina s-a făcut o demonstrație teribil de interesantă. Au fost testate sisteme extrem de performante, inclusiv drone iraniene folosite de ruși. Acum avem practic o aplicație reală a acestor tehnologii și putem învăța din experiența de pe front”, explică el.

Potrivit specialistului, România are resursele umane necesare pentru a dezvolta un astfel de program. „Avem specialiști foarte buni. Să nu uităm că, acum câțiva ani, ambasadorul Statelor Unite spunea că jumătate dintre specialiștii de la NASA sunt de origine română. Deci avem resursa umană pentru a dezvolta aceste tehnologii.”

În plan economic, proiectul ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței muncii. „Pentru început se poate porni cu câteva sute de angajați, iar pe termen lung ar putea ajunge la câteva mii”, estimează Cazacu. Dezvoltarea ar urma să se extindă și pe orizontală, prin apariția unei rețele de furnizori de componente.

„Dronele nu înseamnă doar asamblare. Vorbim despre aerodinamică, motoare, sisteme de propulsie, sisteme de comunicații și electrono-optică. Este un ecosistem industrial foarte complex”, explică el. Comunicarea cu drona este una dintre componentele esențiale. „Degeaba o construiești dacă nu poți ține legătura cu ea prin satelit sau prin sisteme electronice performante.”

„Putem deveni unul dintre liderii europeni care produc drone”

Cazacu consideră că România ar putea deveni chiar un jucător important pe piața europeană. „Da, putem deveni unul dintre liderii din Europa în producția de drone”, afirmă el. Un avantaj important ar fi diversitatea reliefului românesc, care permite testarea echipamentelor în condiții variate.

„Avem mare, deltă, râuri, câmpii și munți. Putem testa drone pentru aproape toate tipurile de misiuni, iar apoi le putem vinde către țări care au nevoie de astfel de sisteme”, spune expertul. De asemenea, costurile mai reduse ale forței de muncă pot face produsele românești competitive pe piața internațională.

„Nivelul de salarizare din România este mai mic decât în Statele Unite sau în țările vest-europene, iar acest lucru ne permite să avem un preț final mai competitiv”, explică el. În plus, statutul României de stat membru NATO oferă credibilitate suplimentară pe piețele externe.

„Prin faptul că suntem țară NATO, avem un plus la ofertă atunci când vrem să exportăm”, spune Cazacu. El consideră că viitorul pieței de armament va fi puternic influențat de experiențele din conflictele actuale.

Un alt avantaj al României este faptul că suntem la graniță cu Ucraina, astfel transportul unor astfel de produse sensibile din punct de vedere militar nu se va face prin alte țări. 

O fabrică de drone, elemente de descurajare

„Indiferent ce se va întâmpla după războiul din Ucraina, va urma o perioadă de reînarmare și de refacere a stocurilor. Dronele vor avea un rol esențial în aceste programe”, susține expertul.

În ceea ce privește riscurile de securitate, Cazacu nu crede că dezvoltarea producției de drone în România ar crește semnificativ vulnerabilitatea țării, dimpotrivă. „Este mai degrabă o problemă de descurajare a inamicului și de creștere a încrederii populației”, afirmă el.

Cazacu nu-și face probleme privind siguranța producției de drone în epoca AI.

În plus, producția poate fi organizată discret. „Dronele pot fi produse în multe tipuri de facilități industriale. Nu este ceva ce trebuie să fie public sau ușor de identificat.”

În concluzie, Aurel Cazacu consideră că succesul proiectului depinde de cooperarea dintre stat și mediul privat. „Totul este să existe o îmbinare între zona politică, zona oamenilor de afaceri și zona industrială”, spune el. „Trebuie să trecem de la faza de discuții la faza în care devenim cu adevărat industriași.”