O bacterie veche de 5.000 de ani, rezistentă la antibiotice, descoperită într-una dintre cele mai cunoscute peșteri din România

Un grup de cercetători de la Academia Română a izolat o bacterie adaptată la frig, numită Psychrobacter SC65A.3, din gheață veche de aproximativ 5.000 de ani.

Peștera Scărișoara/FOTO: Primăria Galda de Jos

În testele de laborator, această bacterie s-a dovedit rezistentă la 10 din 28 de antibiotice moderne folosite în mod curent pentru infecții grave ale plămânilor, pielii, sângelui, tractului urinar și sistemului reproducător, scrie Eco News.

Pentru a ajunge la bacterie, cercetătorii au extras un carotaj de gheață de 25 de metri din Sala Mare a peșterii Scărișoara, o adevărată „arhivă” înghețată ce acoperă aproximativ 13.000 de ani. 

Din stratul vechi de 5.000 de ani, au izolat SC65A.3, i-au secvențiat genomul și au identificat genele care îi permit să reziste la frig extrem, lipsa nutrienților și chiar la unele antibiotice moderne.

Când au expus bacteria la antibiotice utilizate în spitale, aceasta a rezistat la 10 medicamente din opt clase diferite, inclusiv rifampicină, vancomicină, ciprofloxacină, trimetoprim, clindamicină și metronidazol.

Bacteria este primul exemplu din grupul său cu un nivel atât de mare de rezistență, ceea ce sugerează că microorganismele adaptate la frig pot păstra astfel de gene pe termen lung.

Genomul său conține peste 100 de gene asociate rezistenței la antibiotice și aproximativ 600 cu rol încă necunoscut, unele putând produce substanțe care afectează alți microbi. În laborator, SC65A.3 a reușit să inhibe bacterii periculoase precum Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae.

Cristina Purcarea, coautoarea cercetării, descrie descoperirea ca fiind „cu două tăișuri”: bacteria este rezistentă la mai multe antibiotice, dar are și potențial util pentru dezvoltarea unor noi tratamente.

Descoperirea arată că rezistența la antibiotice a evoluat natural în mediu cu mult înainte ca oamenii să folosească medicamente și că gheața antică poate păstra aceste gene timp de mii de ani. 

Organizația Mondială a Sănătății avertizează deja că rezistența antimicrobiană bacteriană a provocat direct aproximativ 1,27 milioane de decese în 2019 și a contribuit la aproape 5 milioane la nivel global.

Dacă antibioticele devin mai puțin eficiente, probleme aparent banale, precum o infecție urinară sau o intervenție chirurgicală minoră, pot deveni mult mai riscante.