30% dintre laureații Nobel pentru știință din secolul XXI sunt imigranți. Cine e românul de pe listă
0O nouă analiză publicată de revista Nature arată că migrația științifică modelează în continuare scena Premiilor Nobel. În cazul laureaților pentru fizică, chimie și medicină din acest secol, XXI, peste 30% și-au părăsit țara natală înainte de a câștiga prestigiosul premiu, traversând granițe internaționale în căutarea celor mai bune oportunități de cercetare.
Destinația preferată a acestor minți strălucite rămâne cea de peste ocean - Statele Unite ale Americii - epicentrul global al științei de vârf. Dintre cei 202 laureați analizați, aproximativ 70% provin din țara în care au obținut premiul, în timp ce restul – 63 de cercetători – au emigrat înainte de a fi recunoscuți internațional.
Printre imigranții laureați recent se numără doi dintre cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie din 2025: Richard Robson, născut în Regatul Unit al Marii Britanii, stabilit acum în Australia, și Omar Yaghi, primul laureat născut în Iordania și rezident în SUA. De asemenea, doi dintre laureații Premiului Nobel pentru Fizică sunt imigranți: Michel Devoret, din Franța, și John Clarke, din Regatul Unit, ambii stabiliți în SUA. Dar printre savanții contemporani care au migrat există și un român.
În rândurile următoare, vei afla cine este savantul Nobel născut în România care a emigrat peste hotare și ce alți români au mai primit acest prestigios premiu de-a lungul vremii. De asemenea, vei descoperi ce i-a determinat pe laureați să își părăsească locurile natale, care sunt țările în care cercetătorii se îndreaptă frecvent și cu ce obstacole se confruntă în zilele noastre. Vei afla, de asemenea, cum noile politici pot încetini ritmul descoperirilor revoluționare într-o lume în care știința de vârf depinde de mobilitatea talentului.
Migrația laureaților Nobel pentru știință: de la Einstein și Marie Curie la Emil Palade
Nu este o noutate: imigranții au jucat un rol central în istoria Nobelurilor. Albert Einstein a părăsit Germania pentru Elveția și, mai târziu, SUA, iar Marie Curie a plecat din Polonia în Franța.
Chiar și George Emil Palade, născut la Iași în 1912, a emigrat în Statele Unite, unde și-a continuat cariera științifică, primind Premiul Nobel pentru Medicină în 1974. Palade a fost recunoscut pentru descoperirile sale fundamentale în biologia celulară, în special pentru identificarea ribozomilor și pentru studiile privind structura și funcția organitelor celulare. A activat în instituții prestigioase, precum Universitatea Yale și Universitatea din California, San Diego. De asemenea, a fost mentor pentru numeroși cercetători, contribuind semnificativ la dezvoltarea domeniului său.
Și Elie Wiesel, născut în Sighetu Marmației în 1928, un alt laureat al Premiului Nobel – de această dată pentru Pace, în 1986 – a emigrat în Statele Unite. Deși nu a fost om de știință, Wiesel a devenit o figură proeminentă în domeniul drepturilor omului și al educației despre Holocaust. A fost profesor la Universitatea Boston și a activat intens în promovarea păcii și în combaterea intoleranței.
Aceștia sunt doi dintre românii care exemplifică impactul semnificativ al emigrației asupra carierelor științifice și umanitare, subliniind modul în care mobilitatea internațională poate facilita realizarea unor descoperiri și contribuții remarcabile.
Explicația este simplă: talentul se poate naște oriunde, dar oportunitățile nu – după cum a spus Ina Ganguli, economist la Universitatea din Massachusetts Amherst.
Ștefan W. Hell – românul care a revoluționat microscopul și a cucerit Premiul Nobel pentru Chimie
Revenind însă la laureații Premiului Nobel pentru știință din acest secol, menționam că printre ei se află și un român. Este vorba despre Ștefan W. Hell, născut în Arad, în 1962.
Hell a părăsit țara la doar 16 ani, emigrând împreună cu familia în Germania. Acolo, pasiunea sa pentru fizică l-a purtat de la Universitatea din Heidelberg, unde a obținut diploma și doctoratul, până la cele mai prestigioase laboratoare europene de cercetare.
Cariera sa strălucită l-a condus prin instituții de top, de la European Molecular Biology Laboratory din Heidelberg și Universitatea din Turku, Finlanda, până la Max Planck Institute for Biophysical Chemistry din Göttingen, Germania, unde s-a stabilit în 1997.
În 2014, Ștefan Hell a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie, alături de Eric Betzig și William E. Moerner, pentru dezvoltarea microscopiei cu fluorescență de rezoluție superioară – o tehnică revoluționară care permite vizualizarea structurilor celulare la nivel nanometric. Această descoperire a deschis noi orizonturi în cercetarea biomedicală și în nanotehnologie, consolidându-l ca pe unul dintre cei mai influenți cercetători ai secolului XXI.
Herta Müller - vocea românilor în cultura mondială – Premiul Nobel pentru Literatură
Pe lista laureaților Nobel din secolul XXI o regăsim și pe Herta Müller, născută în 1953 la Nițchidorf, județul Timiș. Ea nu face parte dintre laureații în știință, ci a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în 2009, după ce a emigrat în Germania în 1987.
Scriitoare și poetă de limbă germană, Müller este cunoscută pentru romanele și eseurile sale care explorează viața sub regimul comunist din România, opresiunea politică, cenzura și experiențele minorităților etnice. Experiența emigrării a influențat profund creația sa, iar opera sa îi consolidează poziția ca voce distinctă a literaturii mondiale.
Poveștile lui Ștefan Hell și Hertei Müller sunt exemple contemporane elocvente despre cum mobilitatea internațională și accesul la oportunități globale permit talentelor românești să transforme atât lumea științei, cât și pe cea culturală. Ele demonstrează că Premiul Nobel recunoaște excelența și impactul semnificativ asupra societății, fie în cercetare, fie în artă.
Se spune adesea că cinci români au obținut Premiul Nobel de-a lungul timpului, făcându-se referire și la medicul Ioan Moraru. El a făcut parte din organizația „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1985. Doar că distincția a fost acordată colectiv organizației, nu individual, astfel că Moraru nu este considerat laureat Nobel personal.
Destinațiile preferate ale laureaților Nobel pentru știință și migrația cercetătorilor
Un alt exemplu elocvent al mobilității laureaților Nobel este Andre Geim, fizician la Universitatea din Manchester și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2010. Născut în Rusia, din părinți germani, Geim descrie parcursul său profesional ca pe un joc de „pinball”, sărind între Rusia, Danemarca, Regatul Unit și Olanda. „Dacă stai pe loc toată viața, pierzi jumătate din joc”, spune el.
Dintre cei 63 de laureați care au câștigat Nobelul după ce au părăsit țările natale, 41 locuiau în Statele Unite în momentul decernării premiului.
După Al Doilea Război Mondial, SUA au devenit un adevărat hub global pentru știință, atrăgând cercetători internaționali prin granturi generoase și universități de top. „Ceea ce oferim în SUA este unic. Este destinația ideală pentru studenți și oameni de știință de top”, explică economistul Ina Ganguli.
Pe locul al doilea în preferințe se află Regatul Unit, care găzduia 7 laureați Nobel emigrați în momentul în care au primit celebrul telefon de la Stockholm, locul de decernare a distincțiilor.
Țările care au format și au exportat laureați Nobel pentru știință
Nu doar Statele Unite au atras viitorii laureați Nobel: Regatul Unit a fost, la rândul său, martorul plecării unor minți strălucite. 13 cercetători născuți în Marea Britanie și-au câștigat premiul în timp ce lucrau în alte țări, probabil atrași de salarii mai mari și poziții de prestigiu, explică Caroline Wagner, specialistă în politici științifice.
Alte țări care și-au văzut laureații „emigrați” includ Germania, cu 6 cercetători plecați, și Japonia, Franța și Rusia, fiecare cu câte 4 laureați care și-au continuat carierele în străinătate. Și România – vezi exemplul Hell.
Aceste mișcări subliniază un adevăr simplu: talentul științific este global, iar oportunitățile atrag cei mai buni cercetători acolo unde pot prospera.
Fizica conduce clasamentul laureaților Nobel din secolul XXI, născuți în străinătate
Printre disciplinele științifice premiate cu Nobel, fizica se detașează la capitolul mobilitate internațională: 37% dintre laureații din acest secol s-au născut în altă țară. Urmează chimia – cu 33% – și medicina – cu 23%.
Explicația, potrivit lui Caroline Wagner, ține de natură și infrastructură: cercetarea de top în fizică necesită echipamente extrem de scumpe și complexe — acceleratoare de particule, lasere, detectoare și telescoape — concentrate în doar câteva țări. „Talentele de cercetare de top se vor muta acolo unde se află echipamentele de top”, explică Wagner.
În schimb, medicina nu depinde de instrumente la fel de costisitoare, ceea ce le permite cercetătorilor să rămână mai ușor în țara natală, fără a fi nevoiți să emigreze pentru a excela.
Viitor incert pentru laureații Nobel și migrația cercetătorilor internaționali
Totuși, fluxul internațional de cercetători se confruntă cu noi obstacole. Perspectivele privind interacțiunea dintre imigrație și Premiile Nobel par tot mai nesigure. Țări precum Australia, Canada, Regatul Unit și Japonia au introdus recent restricții care limitează numărul de studenți internaționali admiși în universități, precum și sprijinul financiar pentru cercetătorii străini.
În SUA, reducerile de granturi și politicile de imigrare mai stricte ale administrației Trump amenință cu un posibil „exod al creierelor”, după cum avertizează Caroline Wagner, specialistă în politici științifice la Universitatea de Stat din Ohio. În plus, o nouă politică americană impune o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare cerere de viză H-1B, esențială pentru numeroși cercetători străini care doresc să lucreze în SUA.
În concluzie, mobilitatea internațională a cercetătorilor rămâne esențială pentru progresul științific și pentru realizările laureaților Premiului Nobel, inclusiv pentru românii care au emigrat și au contribuit la inovații remarcabile. Restricțiile și politicile recente riscă să încetinească ritmul descoperirilor și al progresului științific, evidențiind importanța oportunităților globale pentru talentele de top.
Se încarcă comentariile...
