8 octombrie: Ziua când scriitoarea Herta Müller a primit Premiul Nobel pentru Literatură
0Pe 8 octombrie, Herta Müller , scriitoare germană de limbă germană și română, originară din România a primit Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2009. Tot pe 8 octombrie s-a născut violonistul român Ion Voicu și prozatoarea Monica Pillat.
1914: A murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic, fondator şi preşedinte al PNL
S-a născut la 10 martie 1833 în Miclăușeni, județul Iași, într-o familie importantă din Moldova. A fost un academician, om politic român și a ocupat funcția de prim-ministru al României de patru ori, între anii 1895 și 1909. De asemenea, a fost președintele Academiei Române în perioada 1882-1884.
Educația sa a inclus studii la Academia Mihăileană și o perioadă petrecută în Germania, unde a fost implicat în mișcările politice ale vremii. La întoarcerea în țară, a devenit secretarul personal al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Cu timpul, a devenit un adversar al lui Cuza și a jucat un rol de lider în Coaliția Monstruoasă, devenind ulterior membru al guvernului liberal condus de Ion Brătianu.
În 1892, a fost ales lider al Partidului Liberal și a ocupat funcția de prim-ministru de patru ori. Cu toate că era cunoscut pentru abilitățile sale de muncă, Sturdza era un naționalist înrăit și disprețuia tot ce era considerat „străin”, ceea ce a încetinit dezvoltarea politică și industrială a țării.
Pe lângă implicarea sa în politică, Dimitrie A. Sturdza a avut și o contribuție semnificativă în domeniul numismaticii românești. A fost numit secretar permanent al Academiei Române și a contribuit la publicarea unor colecții importante de documente istorice, precum cele realizate de Constantin Hurmuzachi.
Trebuie menționat că Sturdza a fost cunoscut pentru poziția sa antisemită și a luat măsuri pentru exilarea lui Moses Gaster, cu ajutorul premierului Ion C. Brătianu. De asemenea, în timpul ultimei sale guvernări în 1907, au avut loc evenimente controversate, precum reprimarea țăranilor răsculați, condusă de ministrul de interne I.I.C. Brătianu și generalul Alexandru Averescu.
Dimitrie A. Sturdza a decedat pe 8 octombrie 1914, într-un spital de boli mintale, fiind afectat de probleme de sănătate în perioada în care a fost prim-ministru.
1923: S-a născut violonistul român Ion Voicu
Virtuozul Ion Voicu a fost primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius. Instrumentul data din 1702 şi nu era destinat vânzării când a fost remarcat de Voicu la Berna, în 1956, în casa de lutieri Werro.
Impresionat însă de talentul fabulos al tânărului muzician, Henri Werro a acceptat să-i vândă vioara. Cu acest instrument renumit, violonistul Ion Voicu avea să susţină o serie impresionantă de concerte în toată lumea, care i-au adus aprecierea criticii şi presei internaţionale.
Ion Voicu s-a născut la 8 octombrie 1923 la Bucureşti, într-o familie de muzicieni. La numai 14 ani, susţinea examenul de admitere la Academia Regală de Muzică, unde, datorită talentului său, intra direct în anul V, absolvind astfel cursurile acestei instituţii în doar doi ani, în loc de şapte. Debutând pe scena Ateneului Român la 18 ani, a fost în curând remarcat de George Enescu, care, impresionat de talentul său, i-a acordat lecţii în vila sa din Sinaia.
După câştigarea premiului „Enescu-Menuhin" în 1946, violonistul a plecat să-şi aprofundeze studiile mai întâi în Elveţia, apoi în Rusia, alături de David Oistrah, cu care a şi legat o prietenie strânsă. În 1956, Ion Voicu începea să cânte la celebra Stradivarius, susţinând concerte alături de Orchestra Filarmonicii pe cele mai prestigioase scene ale lumii precum Royal Albert Hall, Scala din Milano sau Carnegie Hall din New York, interpretând cu virtuozitate marile partituri clasice şi atingând performanţe în lucrări compuse de Bach, Mozart, Mendelssohn-Bartholdy, Paganini, Prokofiev sau Enescu.
Într-o carieră de peste 50 de ani, Ion Voicu a fost distins cu numeroase premii internaţionale, printre care diploma şi medalia de aur a Academiei Franceze, devenind de asemenea membru al Academiei „Arts, Sciences et Lettres", în 1994. Violonistul este cel care a înfiinţat „Orchestra de Cameră Bucureşti", în 1969. A fost, de asemenea, profesor începând cu 1989. S-a stins în anul 1997, fiind considerat de către critica internaţională unul dintre primii cinci violonişti ai lumii.
1947: S-a născut Monica Pillat, prozatoare, poetă şi traducătoare
S-a născut pe 8 octombrie 1947 în București, România. A făcut parte dintr-o familie cu o tradiție culturală bogată, fiind fiica prozatorului Dinu Pillat și a Corneliei Pillat, și nepoata scriitorului și poetului tradiționalist Ion Pillat și a pictoriței Maria Pillat-Brateș.
Monica Pillat a urmat studii universitare la Facultatea de limbi germanice, secția engleză-română, absolvind în 1970. Ulterior, și-a continuat studiile obținând un doctorat în literatura comparată în 1978. A fost implicată în învățământul superior, activitatea sa didactică desfășurându-se mai întâi la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din București între 1970 și 1972, apoi la Catedra de literatură engleză a Facultății de limbi străine a Universității București între 1973 și 2005.
Pe lângă activitatea academică, Monica Pillat s-a dedicat scrisului, excelând în poezie și proză. Printre operele sale notabile se numără: Poezie: „Corăbii” (1970), „Imaginația ecoului” (1981), „Pluralul ca o veghe” (1989), „Sentințe suspendate” (1998), „Dorul de rai” (2005), „Duet în alb” (2016); Proză: „Cei 13 și misterul” (1968), „Corabia Timpului” (1976), „Drumul spre Emaus” (2002), „13 and Mystery. Cei 13 si misterul” (2009), „Invitație la vis - Opt povești vindecătoare” (2014), „Croitorul de cărți” (2019), „Bunicul meu fără mormânt”(2022).
Monica Pillat a adus, de asemenea, contribuții importante în domeniul critică literară, cu lucrări precum „Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A. Poe” și „Ieșirea din contur”, precum și în traduceri din limbile franceză și engleză.
1967: Revoluţionarul comunist Ernesto Che Guevara şi câțiva dintre apropiaţii lui sunt capturaţi în Bolivia
La 8 octombrie sunt încercuiți în zona râpei Quebrada del Yuro și Guevara ordonă ca grupul să se despartă în două, unul cu bolnavi fiind trimis mai în spate, iar Che, cu ceilalți rămași, rămâne să țină piept trupelor boliviene. După trei ore de lupte Che este capturat împreună cu Simón Cuba Sarabia.S-a predat după ce a fost rănit la picior, iar pușca i-a fost deteriorată de un glonț. La 9 octombrie guvernul bolivian anunță moartea lui Che Guevara în luptă. În același timp sosește în La Higuera colonelul Joaquín Zenteno Anaya și agentul C.I.A. Félix Rodríguez.
La ora 13 președintele Barrientos dă ordinul de execuție al luptătorilor. Chiar dacă nu și-au justificat niciodată decizia, colaboratorii lui Barrientos cred că îi era teamă de un proces public ce ar fi atras atenția internațională asupra Boliviei, cum s-a întâmplat în cazul lui Régis Debray; el nu voia, de asemenea, ca Che să fie condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, apoi eliberat, ca în cazul lui Fidel Castro.
2008: A murit George Emil Palade, biolog şi medic american de origine română
S-a născut la Iași, pe 19 noiembrie 1912 și a devenit unul dintre cei mai proeminenți oameni de știință din domeniul biologiei celulare. Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 1974, Palade a lăsat o amprentă semnificativă în lumea cercetării științifice.
Ambii săi părinți au fost profesori. La vârsta de 7 ani, și-a început educația la Școala nr. 33 „Mihail Kogălniceanu” din Iași, iar apoi s-a mutat în Buzău, unde a continuat studiile la Liceul BP Hașdeu. În 1930, s-a înscris la Facultatea de Medicină a Universității din București, absolvind-o în 1940 cu titlul de doctor în medicină.
În 1941, Palade se căsătorește cu Irina Malaxa, fiica industriașului Nicolae Malaxa. Cei doi au emigrat în Statele Unite ale Americii. Acolo, Palade a fost angajat ca cercetător la Universitatea Rockefeller din New York, unde a lucrat sub îndrumarea mentorului său, Albert Claude. Această colaborare a deschis drumul către cercetările sale în domeniul patologiei celulare.
George Palade a revoluționat înțelegerea proceselor celulare, punând bazele cercetării în citologie. Cea mai importantă contribuție a sa a fost elucidarea mecanismelor producției de proteine în celule. A descoperit particule intracitoplasmatice bogate în ARN, numite ulterior ribozomi sau corpusculii lui Palade, unde se realizează biosinteza proteinelor. Această descoperire a fost esențială în dezvoltarea biologiei celulare moderne.
În 1974, George Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină pentru descoperirile sale legate de organizarea funcțională a celulelor, marcând un moment crucial în dezvoltarea științei. Mai târziu, în 1986, i s-a conferit Medalia Națională pentru Știință în biologie în Statele Unite ale Americii.
George Emil Palade a murit pe data de 8 octombrie 2008, la vârsta de 95 de ani.
2009: Herta Muller a primit Premiul Nobel pentru literatură
Scriitoarea germană originară din România Herta Müller s-a născut la 17 august 1953 în satul Niţchidorf.
După absolvirea studiilor de filologie germană şi română, lucrează pentru scurt timp ca traducătoare într-o fabrică din Timişoara, de unde este concediată din cauza refuzului de a colabora cu Securitatea.
În 1982 debutează cu volumul de povestiri „Ţinuturile joase", foarte cenzurat, a cărui versiune integrală avea să apară în Germania în 1984. Ameninţarea din partea Securităţii continuă, obligând-o pe Herta Müller să emigreze în RFG în 1987.
Publică romanele: „Omul este un mare fazan pe lume" (1986), „Călătorie într-un picior" (1989), „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul" (1992), „Animalul inimii" (1994), „Astăzi n-aş fi vrut să mă întâlnesc cu mine" (1997), „Leagănul respiraţiei" (2009), volume de eseuri, între care „Foame şi mătase" (1995), „Regele se înclină şi ucide" (2003), volume de povestiri.-Este laureată a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatură al Fundaţiei Konrad Adenauer (2004).
Academia Suedeză îi atribuie în 2009 Premiul Nobel pentru literatură.
Se încarcă comentariile...
