Salvatorii de vieţi

Pompierii din Grupul Special de Salvatori sunt gata oricând să intervină acolo "unde arde" Pentru ei, nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Când vin la serviciu sunt pregătiţi pentru

Pompierii din Grupul Special de Salvatori sunt gata oricând să intervină acolo "unde arde"

Pentru ei, nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Când vin la serviciu sunt pregătiţi pentru orice. Sunt conştienţi că îşi pot pierde viaţa, salvând-o pe a altora. Despre activitatea celor 200 de pompieri din Grupul Special de Salvatori voi scrie în rândurile de mai jos. Nu se laudă cu fapte măreţe. Când sună goarna, lasă masă, somn sau orice altă activitate şi se duc "unde arde". Se gândesc doar că trebuie să ajungă cât mai repede acolo unde au fost chemaţi.

Căpitanul Laurenţiu Grigoraş, comandantul detaşamentului special de salvatori, face meseria asta de şapte ani. L-a început i-a fost greu. "Am avut un şoc. Am văzut persoane carbonizate, copii decedaţi. A fost o piatră de încercare. Am avut colegi care au clacat şi au convins superiorii că nu pot face parte din acest grup special de salvatori. Îmi spuneau: <> ". Oamenii pe care-i coordonează căpitanul se află, deseori, în situaţia în care nu pot să salveze nicio viaţă. "Ne marchează, dar trebuie să mergem mai departe".

În misiune pentru Teo Peter şi Cristian Nemescu

Ca într-o leapşă colegială, maiorul Cătălin Eftene îşi aduce aminte de un caz deosebit. "Două tramvaie s-au ciocnit, în septembrie 2005. Chiar în spatele tramvaiului lovit se afla o fată de 14 ani. A fost prinsă foarte urât. Intervenţia a fost foarte grea". Pompierii din Grupul Special de Salvatori au participat la descarcerarea maşinilor implicate în accidentele în care şi-au pierdut viaţa artistul Teo Peter şi regizorul Cristian Nemescu. "Nu ştiam cine sunt. Am procedat ca la orice intervenţie", îşi aduce aminte locotenent-colonel Constantin Diţi. De la o altă acţiune, o imagine terifiantă, după cum el însuşi o descrie, i-a rămas întipărită în minte.

"Au fost trei copii surprinşi în incendiu. Doi au reuşit să iasă, însă cel mai mic, până într-un an, nu a scăpat. Era căzut sub brăduţ. L-am căutat şi l-am găsit, dar prea târziu. La un moment dat, am avut senzaţia că era o păpuşă, l-am pipăit. Era foarte mult fum. Nu am avut ce să îi facem. Era deja mort. Lângă el o pisicuţă, tot aşa, moartă". Cazurile cu copii îi marchează cel mai mult. "Unde sunt copii, facem orice este posibil. Şi cu ceilalţi procedăm la fel, dar la copii este altceva. Ei nu ştiu, nu sunt maturi", povesteşte veteranul echipei, locotenent-colonel Diţi, care face meseria aceasta din 1981. Se numără printre puţinii care au rezistat. Mulţi au plecat, au trecut în rezervă ori şi-au găsit alte locuri de muncă.

Campioni la fotbal şi tenis de masă

Când nu sunt intervenţii, fiecare membru al echipei urmează un program dinainte stabilit. Dimineaţa îşi verifică accesoriile cu care lucrează. Este foarte important acest lucru. Orele de educaţie fizică sunt obligatorii: patru ore pe zi, două dimineaţa, două după-amiaza, la sala de forţă. Grupul Special de Salvatori, unic în ţară, execută orice fel de misiune: sting incendii şi salvează persoanele aflate în dificultate. Oriunde "arde" sunt şi ei prezenţi. După o intervenţie reuşită, au o satisfacţie deosebită. Se felicită reciproc, iar cei care au o activitate foarte bună în cursul unui trimestru sunt recompensaţi cu bani sau alte bonusuri. Constantin Diţi nu a ţinut socoteala persoanelor pe care le-a salvat în întreaga activitate. Probabil, de ordinul sutelor. Spune despre soţia sa că este un militar desăvârşit. "De atâţia ani s-a obişnuit cu munca unui pompier. Îmi face şi observaţii: <> ori <> ". Pompierii detaşamentului de salvatori din "Dealul Spirii" din Capitală nu sunt campioni doar la vieţi salvate, dar şi la... fotbal în sală sau tenis de masă. Nenumăratele cupe şi diplome din biroul locotenentului stau mărturie.

Intervenţii ciudate

Pe lângă cele mai frecvente cazuri de deblocări de uşă, oameni în vârstă, bolnavi sau copii blocaţi în casă (aproape 5-6 cazuri pe zi), sunt şi situaţii în care trebuie să se deplaseze doar pentru că papagalul a zburat sau veveriţa s-a urcat pe un stâlp de tensiune. "Scoatem din apă şi cai sau vaci din gropi. Ne ocupăm şi de şerpi, papagali, pisici, crocodili... Improvizăm în astfel de cazuri. Sunt haioase, dar nu avem ce face. Oamenii ne sună şi trebuie să intervenim", povesteşte locotenent Constantin Diţi.