Reabilitare termică-românii de la bloc, avantajaţi faţă de românii de la casă

În condiţiile în care costurile energiei termice sunt tot mai mari, un ajutor venit din partea statului pentru reabilitarea termică a locuinţelor este binevenit. Totuşi, nu toţi cetăţenii se bucură de aceeaşi atenţie din partea Guvernului. Statul contribuie cu 80% din costurile izolării termice doar în cazul blocurilor de locuinţe, nu şi al caselor. La fel, subvenţia de 90% acordată pentru instalarea de panouri solare este valab

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Vasile Blaga, va supune Parlamentului un proiect de lege prin care va mări participarea statului la izolarea termică a blocurilor de locuinţe. Potrivit acestui proiect, asociaţiile de proprietari vor plăti doar 20% din costul lucrărilor de izolare. 50% din sumă va fi plătită de Ministerul Dezvoltării şi Locuinţei, iar restul de 30% ar urma să fie suportat de administraţia locală.

Până acum, Guvernul, consiliile locale şi asociaţiile de proprietari participau în aceeaşi măsură la izolarea termică a blocurilor de locuinţe, fiecare plătind 33% din costul lucrărilor.

Potrivit agenţiei NewsIn, Blaga a declarat vineri, la Pecica, în judeţul Arad, că fondurile alocate pentru izolarea termică sunt nelimitate. Totuşi, acestea sunt destinate doar blocurilor de locuinţe, nu şi caselor. Astfel, doar persoanele care stau la bloc vor beneficia de acest ajutor din partea statului, deşi o parte însemnată a populaţiei locuieşte la casă.

România "de la bloc" contra România "de la casă"

Potrivit datelor publicate de Liga Asociaţiilor de Proprietari (Habitat), România deţine cel mai mare număr de locuinţe în blocuri de prefabricate dintre toate ţările Europei Centrale: 2,4 milioane apartamente.

În fiecare apartament locuieşte, generic vorbind, o familie, constituită într-o gospodărie.

Conform Institutului National de Statistica, prin gospodarie se intelege un grup de doua sau mai multe persoane, care in mod obişnuit locuiesc impreună.

Acelaşi Institut National de Statistica stabileşte că, în România, o familie este compusa in medie din 2,9 persoane.

Aşadar, un simplu calcul estimativ arată că în ţara noastră circa 7 milioane de oameni ar locui în apartamente, la bloc. Adică aproximativ 33% din populaţia totală a României.

Cu alte cuvinte, din banii de la bugetul de stat, ai tuturor, destinaţi de guvern reabilitării locuinţelor va beneficia doar un român din trei, doar pentru faptul că locuieşte la bloc, şi nu la casă.

5 miliarde de euro pentru 1,4 milioane de apartamente

La circa 58% din blocurile existente, adică 1,4 milioane de apartamente, construite înainte de anul 1985, sunt necesare investiţii urgente de reabilitare şi modernizare termotehnică, susţin reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Proprietari –Habitat, citaţi de NewsIn.  Suma necesară pentru efectuarea acestor lucrări este de circa 5 miliarde de euro.

"Apreciind o medie de cheltuieli de 3600 de euro pe apartament pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică, necesarul de investiţii pentru cele 1,4 milioane de apartamente ce trebuie reabilitate de urgenţă este de circa cinci miliarde euro. 37 %  din alocaţii pot proveni de la bugetul stat, adică 1,9 miliarde euro, 30 %  din fonduri aprobate annual cu aceasta destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, adică 1,45 miliarde euro, iar 33 %  din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi din alte surse  legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, adică 1,65 miliarde euro", susţine preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari - Habitat, Mihai Mereuţă.

Blaga este hotărât

Ministrul Dezvoltării, Vasile Blaga, pare a fi nemulţumit, în primul rând, de măsura în care blocurile de locuinţe au fost, până acum, izolate termic.

"Este un proiect început din 2002, dar, din păcate, în toată ţara s-au reabilitat termic doar 89 de blocuri, cu vreo 1.800 de apartamente. Noi ne propunem numai puţin de 60.000 de apartamente. De aceea, modificăm legislaţia, vom aproba ordonanţa de urgenţă în Guvern. Modificările substanţiale prevăd, pe de o parte, schimbarea raporturilor de finanţare. Proprietarii vor plăti numai 20 la sută din costul reabilitării termice, 50 la sută şi-o va asuma bugetul de stat şi 30 la sută, consiliile locale, spune ministrul.

El a adăugat: “Vom simplifica procedurile de realizare a documentaţiei tehnico-economice, va fi licitată la pachet şi nu ca până acum pe etape succesive care au dus la 2-3 ani termenele pentru realizarea docmentaţiei, o să mărim numărul de experţi necesari, pentru că a fost un monopol de profesori universitari pe toate lucruri la minister, dar o să acordăm licenţe atâtea câte vor fi nevoie“, a declarat Vasile Blaga.

Familiile sărace ar putea să nu plătească nimic

Ministrul Dezvoltării a mai propus ca, în cazul în care primăriile dispun de fonduri, să plătească şi cei 20 la sută, care reprezintă contribuţia asociaţiilor de proprietari. Acestea ar urma ca, într-un termen scurt, să îşi primească banii înapoi, ca urmare a unor hotărâri ale consiliilor locale.

„Dăm posibilitatea ca acolo unde familiile nu pot plăti, pentru că sunt sărace, să plătească consiliul local cei 750 de euro, cam atât am ajuns noi la concluzia că vor ajunge obligaţiile financiare ale proprietarilor. Am ajuns la 3.000 de euro pe un apartament standard, cu 50 de metri pătraţi suprafaţă utilă, într-un bloc P + 4“, a precizat Blaga.

Ministrul Dezvoltarii a precizat ca in noul proiect va cere sa se realizeze obligatoriu izolarea exterioara a cladirilor, schimbarea geamurilor si a usilor, hidroizolare si altele.

"Vom cere să se realizeze izolaţii termice de calitate, ca după realizarea acestora consumul să nu depăşească 100 de Kw/h/mp/an şi să se încadreze în gradul A, cel mult B superior”, a declarat Vasile Blaga.

Casa Verde: Cum te ajută statul, cel puţin în teorie, să plăteşti mai puţin la întreţinere

"Casa Verde" este un proiect iniţiat de Ministerul Mediului care urmareşte diminuarea consumului de energie prin dotarea cu panouri solare a blocurilor şi instituţiilor publice. Programul susţine subvenţionarea în proporţie de 90% a acestor lucrări de reabilitare termică. Sisteme complete, formate din colectori (panourile solare propriu-zise), instalaţie de transport şi boiler vor putea fi instalate le cerere. Astfel de sisteme de energie regenerabilă pot scădea facturile la apă caldă cu 60% şi la căldură cu 30%.

Discriminare faţă de cei care stau la case

Iniţial, programul Casa Verde era destinat mai ales tuturor persoanelor fizice care deţin o locuinţă, fie ea casă sau apartament. Instituţiile publice erau de asemenea vizate însă în cazul lor statul subvenţiona lucrările în proporţie de 50%. Între amânări, ministrul Nemirschi a anunţat că programul nu va mai cuprinde acum decât asociaţiile de locatari şi instuţiile publice.

Întrebat de ce a decis în favorea blocurilor, defavorizându-i pe cei care locuiască la casă, acesta a răspuns că a făcut acest pas din cauza vilelor de vacanţă. Oficialul se teme că proprietarii acestora ar putea beneficia de subvenţia statului în cadrul unei construcţii care nu este folosită decât câteva zile pe an, ceea ce, raportat la costuri, nu rentează. De asemenea, restrângerea numărului beneficiarilor subvenţiilor se pare că se datorează şi dorinţei ministrului mediului de a micşora cuantumul banilor folosiţi de la Fondul de Mediu, dorind să aloce o mai mare parte reîmpăduririlor.

Casa Verde pentru blocuri, un program mai dificil de aplicat

Chiar specialiştii din rândul instalatorilor susţin că programul „Casa Verde“ pentru blocuri va fi mai dificil de realizat, îndeosebi din cauza numărului de apartamente raportat la spaţiul restrâns de pe acoperişuri. De asemenea, şi procesul de aprobare a asociaţiei de locatari pentru astfel de lucrări este un proces laborios. Dosarul de înscriere în program  trebuie să conţină, printre altele, hotărârea asociaţiei, cu acordul majorităţii membrilor, care să cuprindă: decizia privind participarea la program, persoana desemnată să reprezinte asociaţia în relaţia cu instalatorul şi decizia privind susţinerea contribuţiei proprii cu indicarea clară a surselor financiare.

Sistemele de energie regenerabilă scad facturile la apă caldă cu 60% şi la căldură cu 30%. Pe timp de iarnă şi în zilele noroase este de aşteptat ca panourile să colecteze mai puţină căldură, astfel că şi agentul termic va fi ceva mai rece. De aceea, nu e recomandabilă renunţarea la vechiul boiler (pe curent electric). Specialiştii precizează că vom consuma în continuare curent, dar mult mai puţin decât dacă nu ne-am fi instalat sistemul ecologic.

Pe teritoriul României, cele mai intense raze de soare le primeşte Dobrogea, înregistrând un potenţial energetic de peste 1.250 kWh pe metrul pătrat într-un an, fiind de altfel singura zonă cu astfel de rezultate.Este urmată îndeaproape de Câmpia de Sud, de Subcarpaţi şi de Câmpia de Vest, acestea având în general un potenţial mediu-mare. Ultima clasată este zona Transilvaniei, media radiaţiei fiind de 4.666 MJ/m²/an, adică în jur de 1.000 kWh/mp/an. În zonele montane, potenţialul energetic solar scade, în general, sub 950 kWh/mp/an.

Dacă va funcţiona aşa cum plănuiesc autorităţile, programul îi va ajuta şi pe cetăţeni, dar va fi şi o salvare pentru companiile de construcţii, care abia fac faţă crizei imobiliare.Evident că acest lucru se va pertrece o dată cu demararea proiectulu. Până atunci, din cauza amânărilor siuccesive, vânzărea firmelor instalatoare de panouri solare au ajuns acum aproape de zero.

Claudia Langa este de părere că „amânarea continuă a demarării programului a blocat realmente piaţa pentru că oamenii au intrat în expectativă. Înainte de anunţarea programului, vânzările noastre erau de aproximativ 100.000 de euro. Din septembrie, când criza nu începuse să îşi facă simţite efectele, vânzările sunt aproape de zero”, a explicat reprezentantul Romsir.

Cum poţi face parte din program?

Persoanelor care vor să beneficieze de program le revine sarcina de a cerceta condiţiile în care se desfăşoară activitatea de reabilitare termică. Cei interesaţi vor trebui să consulte în prealabil lista care adună toţi instalatorii dispuşi şi validaţi de Administraţia Fondului de Mediu să presteze astfel de servicii de montare a instalaţiilor. După ce persoana în cauză a optat pentru pentru un instalator potrivit zonei şi intereselor sale, trebuie să depună o cerere adresată acestuia prin care să facă solicitarea serviciilor şi implicit a mărfii.

În răspuns, firma selectată va emite o notă de acceptare către persoana solicitantă.În urma acestui proces, dacă totul se desfăşoară conform regulilor, participantul la programul Casa Verde trebuie să achite 10% din valoarea lucrării şi a materialelor, restul urmând a fi subvenţionat de către stat.

Preţul unui astfel de sistem „nu poate fi evaluat dinainte, ci numai după elaborarea unui proiect, pentru că diferă de la casă la casă“, au declarat specialiştii din industria de profil. Potrivit legii, cei care locuiesc la bloc nu pot aplica la acest proiect de unii singuri, în nume propriu, ci trebuie să se constituie într-o asociaţie de proprietari, altfel spus, să fie cu toţii de acord şi să acţioneze ca un singur organism. Până aici datele par destul de clare iar condiţiile uşor de acceptat şi de aplicat. Din păcate, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

Amânări peste amânări şi o disponibilizare

Proiectul Casa Verde a fost demarat de Ministrul Mediului al Guvernului precedent, Attila Korodi. Odată cu schimbarea membrilor Executivului, s-au schimbat şi condiţiile de desfăşurare ale programului. Actualul ministru, Nicolae Nemirschi a decis să amâne demararea proiectului, care ar fi trebuitsă aibă loc propriu zis la sfărşitul anului 2008. Urmatorul termen stabilit la acea vreme a fost 5 ianuarie 2009, dată care între timp a devenit 16 februarie iar la ora actuală, ministrul Mediului, spune, după ce a promis ca în cel târziu la începutul lunii martie va demara programul, că aprilie este cea mai potrivită perioadă.

Tergiversarea programului se întâmplă în condiţiile în care există deja o listă întreagă de instalatori care doresc să participe şi de asemenea, o mulţime de oameni interesaţi. Motivele acestei amânări succesive sunt multiple. "Am identificat patru probleme care au determinat amânarea acestui program. Prima ţine de o incapacitate de a valida instalatorii. A doua se referă la nişte nereguli din ghidul solicitantului, legate de neclarificarea principiului 'primul venit, primul servit'. De asemenea, cred că mulţi solicitanţi vor cere aceşti bani pentru case de vacanţă şi nu mi se pare oportună cheltuirea atâtor bani pentru aceste locuinţe, pe care oamenii le folosesc de cel mult câteva ori pe an", a spus Nemirschi.

Totodată se pare că şi şefia Administraţiei Fondului de Mediu devenise un impediment.Ministrul a anunţat că „suntem în faza în care acest program nu poate fi aplicat, pentru că Administraţia Fondului pentru Mediu nu şi-a făcut treaba”. Solicitarea ministrului de a-l demite pe Mihai Toti a fost semnată de premierul Emil Boc în aceeaşi zi în care a fost depusă, în locul său fiind numit Vlad Marcoci.