Ignatul la români, tradiționala tăiere a porcului de Crăciun. Degustare la Muzeul Astra din Sibiu FOTO VIDEO
0Ignatul este un eveniment semnificativ din cultura populară românească, ce precede ciclul sărbătorilor de iarnă și reprezintă momentul tăierii porcilor. Are loc în fiecare an într-o zi bine stabilită, la 20 decembrie și la un moment precis – în zorii dimineții.
Credință populară care amintește de jertfele de animale ale vechilor popoare – egipteni, greci, romani -, și despre care se crede că este preluată de către daci de la romani, Ignatul simbolizează și trecerea de la un anotimp sau an la altul, de la întuneric la lumină, de la moarte la viață, desfășurându-se în preajma solstițiului de iarnă, implicit a celei mai scurte zi din an.
Practica străveche a supraviețuit până în zilele noastre (VEZI GALERIA FOTO VIDEO), chiar dacă între timp s-a mai alterat, în sensul că în zonele în care se mai respectă această tradiție nu se mai ține cont neapărat de data specifică realizării ritualului, de interval orar etc..
Totul depinde acum de disponibilitatea gospodarilor, dar și a celor specializați în sacrificare care sunt în număr din ce în ce mai redus. Practic, până și ritualul de sacrificare a porcului se derulează după o programare strictă la cei care se ocupă de tăierea porcului.
Un specialist în tradiții, Amalia Boari, șef serviciu în cadrul Centrului Județean pentru Conservare și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea, a vorbit pentru „Adevărul” despre acest credință populară.
De asemenea, la finele acestei săptămâni, 16-17 decembrie 2023, cei care încă mai vor să se bucure de vechile obiceiuri o pot face la o degustare de produse tradiționale în cadrul celui mai mare muzeu în aer liber din Europa - ASTRA, de la Sibiu.
„Reprezentarea simbolică a anului solar de 12 luni redus la 12 zile cosmogonice”
Credințele, practicile și obiceiurile legate de Ignat diferă de la o zonă la alta a țării. Cu toate acestea au și elemente comune.
„Nu putem rupe Ignatul de tot ceea ce înseamnă ciclul sărbătorilor de iarnă – de tradițiile și obiceiurile asociate sărbătorii Nașterii Domnului și trecerii în Noul An. Toate sunt grupate, de obicei, în calendarul popular, în perioada apropiată Solstițiului de Iarnă, pe durata a 12 zile, cuprinse de regulă între Crăciun (25 decembrie) și Bobotează (6 ianuarie). Și acest interval constituie ceea ce noi numim generic «Ciclul Sărbătorilor de Iarnă», o perioadă concentrată și o reprezentare simbolică a Anului solar de 12 luni redus de această dată la 12 zile cosmogonice”, a explicat specialistul Amalia Boari.
Practicile rituale de Ignat
Conform credinței populare, se spune că porcul își visează moartea în noaptea de Ignat. „Fiecare etapă a acestui act de sacrificiu, fie că vorbim despre prinderea și înjunghierea animalului, de realizarea diferitelor semne pe trupul său, semnul crucii sau închinarea porcului, în vechime - jupuirea pielii pentru opinci, sau tăierea porcului în bucăți, toate acestea reprezintă practici rituale menite să prevină o dată dispariția stirpei porcilor și, de asemenea, să asigure sănătatea și fertilitatea gospodarului în noul an, având în același timp rolul de alungare a spiritelor malefice sau chiar de prezicere a vremurilor pentru perioada următoare”, arată Amalia Boari.
Interpretarea semnelor. Ce reprezentau splina îngroșată și sângele închegat
Interesantă era în trecut și semnificația pe care oamenii o acordau interpretării unor anumite semne. „Un exemplu semnificativ în acest sens îl reprezenta modul în care arăta splina porcului sacrificat, care oferea indicii despre durata iernii – îngroșată la un capăt mai mare sugera o iarnă grea, cu multă zăpadă. De asemenea, părul de porc era folosit pentru afumarea copiilor când erau deochiați, iar conținutul inimii porcului - sângele închegat, sau untura de porc negru, dacă erau duse la biserică în ziua de Bobotează, se spunea că pot căpăta puteri vindecătoare. Sunt mult mai multe lucruri legate de Ignat...”, menționează Boari.
De la «pomana porcului» la «nunta porcului»
Părul era jumulit și pentru bidinele, iar grăsimea era folosită atât pentru farmece, cât și pentru prepararea leacurilor.
Ca o caracteristică locală, legată de nordul județului Vâlcea, «pomana porcului» este socotită și astăzi drept «nunta porcului», fiind sărbătorită tot cu țuică fiartă, șorici și carne friptă pe cărbuni.
„Pomana porcului” reprezintă masa de după tranșarea și sortarea cărnii, pentru cei care au ajutat la tăierea animalului. Într-un ceaun mare / tuci se prăjește carne din porcul proaspăt sacrificat: mușchi, ficat, slănină, coastă, alături de care, pe masă, se pun mămăligă și murături. Era și încă mai este destinată această pomană și comunității, săracilor și apropiaților, o parte dintre preparatele gătite fiind dăruite și preotului.
După Ignat începe ciclul ritualic cu colindatul, colindeții, colindatul celor mari, ceea ce înseamnă obiceiurile de iarnă: de Crăciun, de Anul Nou, dintre Crăciun și Anul Nou, de Bobotează și de Sfântul Ion.
Târgul de țară la Muzeul din Dumbrava Sibiului cu preparate ca pe vremuri
Aflat la cea de-a XII-a ediție, „Târgul de țară la Ignat”, din cadrul Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului, se va desfășura în acest an în perioada 16 - 17 decembrie, între orele 10,00 – 16,00. Cu acest prilej, vizitatorii sunt invitați la o degustare de produse tradiționale preparate ca pe vremuri.
Organizatorii evenimentului au povestit pe pagina de socializare a instituției cum se realizau pe vremuri preparatele tradiționale: „În ziua în care se tăia porcul, se preparau cârnațul, cârtaboșul şi pateul, sângeretele, jumările, untura topită, toba. Spetele, pulpile, peciile, slănina se lăsau cu sare câteva zile, apoi se zvântau bine și se puneau în pod sau în afumătoare pentru a se afuma. Când cârnațul și carnea erau afumate și dădeau să se usuce, o parte se prăjeau în bucăți mai mari și se puneau cu untură fierbinte în garnițele sau în oalele de carne”.
Bucățile de carne se scoteau mai apoi, în timpul anului, și constituiau baza unor altor mâncăruri ce se făceau din varză, fasole, cartofi.
„Oasele afumate dădeau gust la ciorbe sau la câte o mâncare de varză acră. Din picioare, urechi și șorici se făceau piftiile / răcile, preparate înainte de Bobotează atunci când era frig de crăpau pietrele”, arată muzeografii de la Astra-Sibiu.
Toate aceste practici, obiceiuri și credințe, încă se păstrează și în zilele noastre.
Cu referire stric la evenimentul din curtea Muzeului Astra, organizatorii au mai detaliat: „În ambele zile de desfășurare a evenimentului, veți putea observa toate etapele de pregătire a acestor preparate, de la pârlirea cu paie a porcului pentru a avea șoriciul cât mai fraged, la tranșarea lui, fierberea organelor pentru caltaboș, topirea unturii pentru a face jumări, prepararea cârnațului. Se va prepara pomana porcului care se poate degusta fierbinte, alături de murături. Acest lucru va fi realizat utilizând cunoștințele, metodele și instrumentarul tradițional, dar și patru porci, fiecare de aproximativ 200 kg, din rasele Mangalița și Bazna”.
Se încarcă comentariile...
