Ce este pomana porcului și cum o pregătești. Rețeta tradițională a preparatului delicios care se face de Ignat

De Ignat, românii care taie porcul se delectează după o zi obositoare cu o friptură delicioasă. Este pomana porcului, un preparat care se gătește la ceaun din bucăți mici de carne proaspătă care se prăjesc.

Pomana porcului, un preparat delicios FOTO Shutterstock

După ce porcul a fost tăiat și tranșat se face pomana porcului, iar în jurul mesei se adună toți cei care au trudit la sacrificarea animalului. Pomana porcului constă în prăjirea bucăților de carne cu tot felul de mirodenii, relatează playtech.ro.

De regulă, acest preparat se face afară, direct în ceaun, la foc de lemne. Ca mâncarea să iasă delicioasă, bucățile de carne se prăjesc împreună cu tot felul de mirodenii. Iată ce pași trebuie urmați la gătirea preparatului delicios.

Ingrediente:

1 kg de carne proaspătă de porc

300 g cârnați de porc

1 legătură de pătrunjel

3-4 căței de usturoi

2 foi de dafin

1 linguriță de cimbru

2 linguri de ulei

1 pahar de apă

sare și piper după gust.

Mod de preparare:

Carnea proaspătă se spală cu apă rece, iar mai apoi se taie în bucăți mici și se pune la ceaun. Peste aceasta se adaugă apă și se lasă la fiert timp de 30 de minute. Atunci când apa a început să scadă, se adaugă uleiul și se lasă la rumenit bucățile de carne.

Pe tot parcursul gătirii se amestecă carnea cu o lingură lemn, pentru a nu se lipi de fundul ceaunului. Se adaugă usturoiul, foile de dafin, piperul și sare după gust, și se mai lasă pe foc timp de 10 minute. Pomana porcului se servește caldă, cu puțină brânză rasă pe deasupra, alături de o mămăligă aburindă, dar și o țuică fiartă. Poftă bună!

În ziua de 20 decembrie are loc tradiţionala tăiere a porcilor, ritual încărcat de semnificaţii deosebite. Sărbătoarea este cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea.

Figura Sfântului este astfel adaptată la tradițiile românilor iar animalul sacrificat, porcul, simbol vechi al norocului, belșugului și fertilității, devine o emblemă a sărbătorii și chiar a patronului ei creștin.

Ce tradiții respectă românii la tăierea porcului

În această zi, gospodarii taie porcul din care pregătesc apoi bunătăţi pentru masa de Crăciun. Oamenii ţin cont însă de o serie de superstiţii pentru a avea spor şi sănătate în casă. De exemplu, din bătrâni se păstrează tradiţia ca la tăierea porcului, cei care sunt miloşi din fire să  să stea în apropiere. Se crede ca porcul moare cu mare greutate, iar carnea nu va mai fi bună. “Există şi obiceiul ca porcul tăiat să fie încălecat de un copil, ritual spus şi de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie”. Se crede că acest lucru va aduce un an fără boli şi plin cu bogăţii şi sănătate”, spune Doina Işfanoni.

Etnologul spune că nu întâmplător carnea de porc este principala materie primă pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun. “Porcul, în tot spaţiul românesc, este un simbol precreştin, în cadrul vechilor sărbători practicate la solstițiul de iarnă, în cinstea Zeului Soare. Tăiatul porcului -sacrificiul sângeros al animalului la Ignat şi "pomana porcului" - sunt obiceiuri străvechi, care atestă filiaţiunea cu ritualurile antice de sacrificare a porcului, substitut simbolic al zeiţei Demeter, zeiţa pământului, pentru a asigura fertilitatea pământului”, a precizat Doina Işfanoni.