Tradiția de Ignat, la români. De ce se taie porcul în ziua de 20 decembrie, în preajma Solstițiului de iarnă
020 decembrie este ziua Ignatului, în care, conform tradiției, se sacrifică porcul. Românii păstrează la sate acest obicei ancestral, chiar dacă viața în orașele civilizate nu mai permite menținerea acestor tradiții.

Ritualul de tăiatul porcului are loc în preajma Solstițiului de iarnă, când, se crede din vechime, Soarele își pierde vlaga și are nevoie „de viață, de sânge”. Ritualul sacrificării porcului are tocmai acest rol, de a reda „vlaga și viața” Soarelui.
„Se crede că porcul care n-a fost tăiat în această zi, nu se mai îngraşă, că şi-a văzut cuţitul”, spune etnologul Corina Isabella Csiszár din Baia Mare, Maramureș.
Simbolismul porcului a suferit modificări în timp, radical. „Simbolismul porcului repetă, într-o formă uneori degradată, pe cel al mistreţului. Dacă astăzi e asociat necurăţeniei fizice şi morale, în trecut, a fost considerat demon al virilităţii şi prolificităţii. Este ofranda rituală închinată zeilor pământului, prezentă şi în ritualurile de regenerare ale anului. În această zi oamenii nu au voie să facă altceva în gospodărie, în afara tăierii şi preparării porcului”, detaliază Corina Isabella Csiszár pe pagina Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureș.
În satele din Maramureș se mai păstrează tradiția
Ritualul se mai practică la țară, în special în satele din Maramureș, unde foarte multe dintre tradiții se mai păstrează până azi.
„Să strâng vecinii dimineaţă bună; pă fiecare uliţă şede un om care ştie să taie porcu’. După tăierea porcului, aiesta să tranşează, să prepară produsele specifice: caltaboși, cârnaţi, tobă, jumări, coaste, untură. Să pune deoparte carnea pântru ptiroşte, picioarele şi căpăţâna să păstrau la rece pântru răcituri, o parte din carne să prăjé şi se păstrează în untură de porc. Aceste preparate se servesc la masa din ziua de Crăciun. Slănina şi şoldu’ să aruncau întregi, păstă rudă în pod. După ce să afuma slănina, să ţiné în slatină”, explică Anica Butcure din Cupșeni, pentru etnologul din Maramureș.
Potrivit obiceiului, după tăierea porcului și tranșare se practică „pomana porcului”. Oamenii care participă la eveniment sunt serviți cu țuică și o tochitură specifică din carne de porc și mămăligă.
„Dar în vremurile străvechi, când postul Crăciunului se respecta cu strictețe, nu se consumau produsele din carne de porc, până în ziua de Crăciun”, explică etnologul Corina Isabella Csiszár. „De aceea, la cina porcului se prepara o ciorbă din varză acră, care-i și <tomnea la rânză> (era bună la stomac - n.red.) pe cei ce lucrau o zi întreagă în fum, cu carnea și mirosurile grele de fierturi și prăjeli”, mai arată ea.
Inătoarea, soața lui Ignat
Tot în această zi este sărbătorită Inătoarea (nevasta lui Ignat). Potrivit legendei, se spune că ea le pocește pe femeile care lucrează astăzi în gospodărie, orice altceva în afară de munca ce are legătură cu tăiatul porcului.
De asemenea, Inătoarea, soața lui Ignat, cea care le opărește mâinile celor care torc, de acum și până la Bobotează - notează Iulia Gorneanu, realizatoare TV și promotoare a tradițiilor românești.