Legile atractiei cu incetinitorul

Nu ne alegem cu nimic nou despre "legile atractiei" dintre Ea si El, asa cum arata ei in filmul lui Peter Howitt. Poate doar ca nu trebuie sa ne speriem atunci cand totul incepe cu un "du-te'n colo"

Nu ne alegem cu nimic nou despre "legile atractiei" dintre Ea si El, asa cum arata ei in filmul lui Peter Howitt. Poate doar ca nu trebuie sa ne speriem atunci cand totul incepe cu un "du-te'n colo" din ambele parti si ca nu avem de ce sa disperam daca prima imagine a barbatului providential este una a omului picotind la locul de munca. Aflam, in schimb, destule, despre un anumit cinematograf nu neaparat hollywoodian - in cazul de fata britanic - cum nu se poate mai senin atunci cand, in criza de inspiratie, recicleaza vechi pelicule. Uneori, are onestitatea transparentei, chiar daca se indura cu greu sa puna in circulatie termenul de remake. De foarte multe ori, insa, arunca in moara nesatula subiecte de altadata, altfel pieptanate, colorate, directionate, adaptate, mai exact spus jumulite si adaptate zilei. Ar fi greu sa nu recunosti in amintitele Legi... nucleul comediei din 1949 a lui George Cukor Coasta lui Adam (Adam's Rib), cu Katherine Hepburn si Spencer Tracy. Acolo, un sot si o sotie, amandoi juristi, isi disputau un caz. Aici, eroii, avocat - avocata, sunt celibatari, dar tocmai procesele in care sunt implicati amandoi, fiecare de alta parte a baricadei, unul responsabil cu "hais", - altul cu "cea", vor precipita aducerea lor in acelasi pat. Totul este pus pe seama unei bauturi exotice, inocent-afrodisiace (de la Tristan si Isolda incoace, licorile sunt de vina), prin urmare, la trezire, rivalii o iau de la capat cu ostilitatile, dar intr-o gama mai blanda. Ar mai fi ceva de aflat si anume: cum se poate zbarci o distributie, cum se poate ajunge la ceea ce americanii numesc miscasting, desi Julianne Moore este o actrita minunata, iar Pierce Brosnan- simpatic. Nu aici. Umbra vechiului film al lui Cukor si, in general, a comediilor cu Hepburn si Tracy este periculoasa nu pentru ca am astepta, neaparat, copii ale celor doi, din momentul in care o pelicula sau alta calca pe urmele povestilor cu care au intrat in istorie. Ar insemna sa tanjim dupa fantome. Nu poti inlocui, insa, umorul cu imbufnarea capricioasa, zambetul ironic cu surasul malaiet, verva cu alergatura poticnita. Moore are un aer de fata buna frematand de nerabdare sa se marite (fara sa recunoasca), nicidecum de tanara naravasa, iar Brosnan pare tarat intr-o corvoada. Cred ca in timpul filmarilor se gandea ce bine i-ar mai prinde un James Bond.