Pierderile cauzate de boicotarea spectacolelor de la Opera Naţională Bucureşti, în timpul crizei din 2016, sunt evaluate la 145903.09 lei, se arată într-un raport de control al Guvernulul, care acoperă perioada 1 ianuarie 2012 – 17 octombrie 2016.

Opera Naţională din Bucureşti începuse să aibă, din ianuarie 2014, de când director artistic a fost numit coregraful danez Johan Kobborg, o vizibilitate internaţională, datorită premierelor cu solişti, regizori, scenografi, coregrafi de primă mână atât din România, cât şi din străinătate. Sub conducerea lui Johan Kobborg, au avut loc, la Opera Naţională Bucureşti, premierele „Giselle“, „Classical Symphony. Petite Mort. Marguerite and Armand“, „La Sylphide“, „La fille mal gardée “, „DSCH/The Dream“, „Manon“ (muzică: Jules Massenet, coregrafie: Kenneth MacMillan).

Cu excepţia „Giselle“ şi „Manon“, celebra balerină Alina Cojocaru (foto), o stea pe firmamentul baletului mondial, parteneră de viaţă a lui Kobborg, a dansat în toate aceste spectacole.

Scandalul de la Opera Naţională a început pe 4 aprilie 2016, atunci când a venit în mod oficial anunţul că ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, l-a schimbat pe directorul interimar George Călin, numindu-l în locul său pe dirijorul Tiberiu Soare, tot interimar. (Directorii ONB sunt interimari până la clarificarea situaţiei juridice a lui Răzvan Ioan Dincă, directorul stabilit prin concurs în 2012. Răzvan Ioan Dincă a fost condamnat, în cadrul unui proces în care a fost acuzat de mai multe infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese, la 6 ani de închisoare cu executare. Sentinţa nu este definitivă.)

Criza din 2016 a început o dată cu prima decizie a lui Tiberiu Soare, noul director interimar, care a fost una neaşteptată: ştergerea numelui lui Johan Kobborg de pe site-ul Operei din funcţia de director artistic al Corpului de Balet. Reacţia lui Johan Kobborg a fost promptă: a demisionat. Ministerul Culturii a încercat o formulă de mediere, numindu-l director general pe dirijorul Vlad Conta şi director adjunct pe Tiberiu Soare. Johan Kobborg a refuzat însă să lucreze cu o conducere din care făcea parte Tiberiu Soare şi a nu a revenit asupra deciziei de a demisiona.

La intervenţia premierului Cioloş, după o scrisoare deschisă a Alinei Cojocaru către primul-ministru, ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a încercat pentru a doua oară, în trei săptămâni, o formulă de mediere şi de negociere, pe fondul protestelor artiştilor de la ONB,împărţiţi în două tabere: pro-Johan Kobborg şi pro-Tiberiu Soare. În această situaţie, pe 20 aprilie 2016, l-a pus din nou în funcţia de director interimar, pe George Călin, pentru ca în urma protestelor artiştilor, de astă dată, susţinători ai lui Tiberiu Soare şi a lui Vlad Conta, să revină din nou, în mai puţin de 24 de ore, asupra deciziei sale. Deciziile pripite ale lui Vlad Alexandrescu, în această situaţie de criză, l-au costat pe acesta funcţia de ministru pe 17 aprilie 2016.

Beatrice Rancea a fost numită o lună mai târziu, mai exact pe 24 mai 2016, director interimar al Operei Naţională Bucureşti, de Corina Şuteu, noul ministru al Culturii din acea perioadă, la mai bine de o lună de la izbucnirea scandalului de la Operă. Mandatul lui Beatrice Rancea de director interimar al ONB expiră în decembrie 2017.

După scandalul din 2016 şi demisia lui Johan Kobborg, dansatori tineri şi valoroşi, care au strălucit în baletele de la ONB în perioada directoratului lui Kobborg, au părăsit România, printre aceştia numărându-se Francesca Velicu, Marina Minoiu, Dawid Trzensimiech, Diana Tudor. Au demisionat prim-solişti, solişti şi membri ai Corpului de Balet, pe care Johan Kobborg îi invitase din străinătate: Lucas Campbell, Henry Dowden, Daniela Norman, Gina-Marie Leathem, Dianyu Wu, Rebecca Haw, Caspar Stadler, Amy Bale, Liam Morris, Alistair Beattie, Barnaby Bishop. Totodată,solistul Liam Morris şi balerinul George Murray au părăsit Corpul de Balet.

Cifrele Corpului de Control

Johan Kobborg

La mai bine de un an de la scandal, pe 17 octombrie 2017, pe site-ul Operei Naţionale Bucureşti a fost publicat un raport de control privind verificările efectuate la Opera Naţională Bucureşti, semnat de Bogdan-Cosmin Ştefan, şeful corpului de control al primului-ministru. Raportul acoperă perioada 1 ianuarie 2012 – 17 octombrie 2016.  În  documentul, care  fost  publicat doar de Opera Naţională Bucureşti pe siteul instituţiei, se arată că pierderile cauzate de boicotarea spectacolelor din perioada crizei din 2016 se ridică la suma de 145903.09 lei.

Cât câştiga Johan Kobborg

Contractul lui Johan Kobborg a fost legal, acesta având un contract pentru drepturi de autor, potrivit raportului, paginile 14-15:

Din verificarea documentelor puse la dispozitie Corpului de control al primului-ministru s-a constatat faptul ca, in perioada 2012 - 2016, au existat situatii in care angajatii D.N.B. au derulat, concomitent, si alte tipuri de contracte incheiate cu institutia, dupa cum urrneaza:

I. Domnul KOBBORG Johan - Vedel a incheiat , la data de 25.02.2014, (CIM nr.1080 pe durata deterrninata (pana la data de 30.06.2014) , si a fost incadrat ca angajat cu norma intreaga al D.N.B. pe postul de balerin , cu un salariu de baza brut de 1.453 lei/luna.

In perioada supusa verificarilor, durata ( CIM nr. 1080/25.02.2014 a fost prelungita succesiv printr-un nurnar de 5 acte aditionale, pana la data de 31.12.2016, iar salariul de baza brut s-a marit la suma de 1.657 lei/luna.

Totodata, domnul KOBBORG Johan- Vedel a incheiat cu D.N.B. si contractul civil de antreprizii servicii nr. 32/146/27.01.2014, care a avut ca obiect realizarea unor activitati in cadrul "Directiei de baiet", in calitate de coordonator al acesteia, si anume: consultanta in domeniul baletului, conceptie asupra structurii directiei de balet si proiect de reorganizare a baletului national roman.

Pretul contractului civil de antreprizii servicii nr. 32/146/27.01.2014 a fost un valoare de 32.880 lei brut/luna si a avut o durata de o luna (in perioada 27.01.2014 - 28.02.2014).

Ulterior, partite contractante au incheiat 4 acte aditionale la contractul civil de antreprizii servicii nr. 32/146/27.01.2014, mai sus mentionat, prin care perioada sa de derulare a fost prelungita de la o luna la aproximativ 3 ani, respectiv pana la data de 31.12.2016.

Din datele transmise Corpului de control al primului-ministru de catre O.N.B., cu adresa nr. 5922/31.05.2016, a rezultat ca domnul KOBBORG Johan Vedel a incasat, In perioada 27.01.2014 - 31.03.2016, In baza contractului civil de antrepriza servicii nr. 32/146/27.01.2014, suma bruta de 655.619 lei.

De asemenea, in perioada 2013 - 2015, domnul KOBBORG Johan - Vedel a mai derulat cu O.N.B., contractul de cesiune drepturi de autor nr. 33/653/01.10.2013 in valoare de 11.500 EUR net, care a avut ca obiect ,,(...) sa

realizeze, in calitate de coregraf, coregrafia spectacolului «LA SYLPHIDE" (...)" si contractul de cesiune drepturi de autor nr. 33/564/21.05.20151n valoare de 5.000 EUR net, care au avut ca obiect ,,(...) sa realizeze in calitate de coregraf, coregrafia spectacolului Giselle (...)".

„Prezentul raport de control nu constituie un act administrativ in sensuI Legii contenciosului administrativ nr. 55412004, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un act de informare a prim-ministrului Guvernului României şi, după caz, de sesizare a organelor de urmărire penală, conform prevederilor legii“, se arată în finalul raportului Corpului de Control.

Citiţi şi:

Criza de la ONB (I): Micul război din micul Paris

<b>Raportul Corpului de Control al Guvernului privind criza de la Opera Naţională Bucureşti</b>