Cum s-a schimbat faţa baletului românesc de la Opera Naţională Bucureşti, sub conducerea lui Johan Kobborg VIDEO

Cele mai importante performanţe ale Corpului de balet al Operei Naţionale Bucureşti (ONB) s-au întâmplat din ianuarie 2014, de când director artistic este coregraful danez Johann Kobborg, partenerul de viaţă şi de scenă al celebrei Alinei Cojocaru, declarată „balerina deceniului“.

Opera Naţională din Bucureşti (ONB) a început să aibă, în ultimii ani, o vizibilitate internaţională, datorită premierelor cu solişti, regizori, scenografi, coregrafi de primă mână atât din România, cât şi din străinătate. Performanţele Corpului de balet al Operei Naţionale s-au întâmplat îndeosebi, din ianuarie 2014 de când director artistic este coregraful danez Johann Kobborg (43 de ani), partenerul de viaţă şi de scenă al Alinei Cojocaru.

Astfel, ca efect pozitiv intrinsec al directoratului lui Kobborg, balerina-emblemă a prestigioasei companii Covent Garden din Marea Britanie, Alina Cojocaru, a devenit în ultimii doi ani o prezenţă constantă în spectacolele de balet de pe prima scenă de operă a ţării.

"Alina Cojocaru pare că zboară, picioarele ei au mişcări precise, trupul îi este fluid ca o liană, dar este simţul său muzical profund ce creează magia pe scenă. În momentele emoţionale cele mai importante, Cojocaru se opreşte din mişcare cu o linişte de parcă ar respira un alt aer, înainte să păşească din nou în dans, pe muzică", a apreciat "The Guardian".

Până acum sub conducerea lui Johann Kobborg, au avut loc, la Opera Naţională Bucureşti, premierele: „Giselle“, „Classical Symphony. Petite Mort. Marguerite and Armand“, „La Sylphide“, „La fille mal gardée “, „DSCH/The Dream“.

„Cu excepţia „Giselle“, Alina Cojocaru a dansat în toate aceste spectacole. Artista apare în premierele de gală, după aceea balerine române rulează în distribuţiile spectacolelor, având şansă să apară de-a lungul întregii stagiuni, pe prima scenă a ţării.

În revista „Dance Europe”, una dintre cele mai prestigioase publicaţii internaţionale dedicate artei dansului, cronicarul britanic Mike Dixon a inclus, în octombrie 2015, Compania de Balet a Operei Naţionale Bucureşti la secţiunea ,,Compania Anului“. Acelaşi critic a nominalizat-o pe balerina Marina Minoiu, prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti, la ,,Cea mai bună interpretare feminină“ pentru rolul Marguerite din baletul „Marguerite and Armand“

„Dacă înainte eram întrebată dacă există un corp de balet la Opera Naţională din Bucureşti, iată că suntem apreciaţi în reviste prestigioase din străinătate. E meritul lui Johan Kobborg că am ajuns aici“, a scris Alina Cojocaru, pe reţeaua Twitter.

Următoarea premieră de balet de la ONB, „Manon“ (muzică: Jules Massenet, coregrafie: Kenneth MacMillan), va avea loc în luna aprilie.

Turneu la New York

Datorită noile performanţe şi spectacole, Corpul de Balet al ONB a început să facă, după mulţi ani, turnee în străinătate. Tandemul Alina Cojocaru şi Johan Kobborg a organizat, pe 9 decembrie, o Gală de Balet la New York, proiect cu scop caritabil pentru balerinii români din Corpul de Balet al Operei Naţionale Române (ONB). „Sper să duc Corpul de Balet şi la Sydney, pas cu pas ne impunem pe scenele lumii. Îmi folosesc toate relaţiile şi legăturile internaţionale, pe care le am, în acest sens“, a subliniat Kobborg.

"Criteriile mele de evaluare sunt exclusiv profesionale.Cine nu se ridică la acel standard profesionale, nu e ales. Orice schimbare poate aduce nemulţumiri. Eu lucrez cu o doză de fanatism. Nu există limite în ceea ce facem. Muncesc zi şi noapte, nu am ieşit încă în afara Bucureştiului de când am venit aici", a spus Johan Kobborg. 

Am un grup de 80 de balerini, dacă unii renunţă, nu am ce să fac. Important este că-mi folosesc toate resursele să facem lucrurile pe care mi le-am propus lângă cei care rezistă lângă mine şi mă urmează“, a explicat Johan Kobborg.

„Johan Kobborg a făcut pentru noi mai mult decât a făcut orice alt român“

Balerinii Marina Minoiu, Robert Enache, Bianca Fota, Bianca Stoicheciu, Cristina Dijmaru sunt printre artiştii românii, pe care Johan Kobborg îi distribuie frecvent în spectacolele sale.„Pentru mine a lucra cu Kobborg  reprezintă o nouă provocare şi o nouă oportunitate de a încerca un alt stil”, spune prim-solista Cristina Dijmaru.

„Deşi plecăm de la stilul clasic, facem mişcări care duc spre dans contemporan”, completează Bianca Fota (foto), prim-balerină.

Între surorile Minoiu, Marina şi Alice, ambele balerine ale Corpului de Balet de la ONB, e o diferenţă de trei ani. Amândouă au fost pregătite de profesoara Magdalena Rovinescu.

„Eu am intrat la Liceul de Coregrafie în clasa a V-a, iar Marina în clasa a VI-a. A fost o emoţie foarte mare, un vis să dansăm cu Alina Cojocaru. Eu, când eram în şcoală, voiam să merg să dansez în străinătate. Acum, de când dansez în trupa lui Johan, sunt împlinită, nu-mi mai doresc să merg să dansez în altă parte“, a povestit Alice Minoiu, pentru „Adevărul“.

Marina Minoiu (foto), care dansează în spectacolele „DSCH. The Dream“, „Marguerite and Armand“, în lebedele mari din „Lacul lebedelor“, a devenit angajată a Corpului de Balet în 2009. „Johan Kobborg a făcut pentru noi, balerinii, mai mult decât a făcut orice alt român. Cei care îl subminează nu ştiu cât de mult lucrează Johann cu noi, ce sacrificii, ce muncă sunt în spate. Johan nu stă cu noi pentru bani, noi nu facem ceea ce facem pentru bani. E vorba de pasiune adevărată, e vorba de dedicaţie şi dragoste pentru balet adevărate. În primul rând, s-a schimbat fundamental repertoriul, a punctat Marina Minoiu.

E o bucurie să lucrăm cu coregrafi profesionişti. Avem acum o sală de gimanstică dotată modernă, avem podele speciale, avem o sală de relaxare. Ne simţim respectaţi ca artişti, ca oameni. Johan comunică cu noi, ne înţelege problemele, nu ne simţim în niciun fel constrânşi“, a declarat Marina Minoiu, pentru „Adevărul“.

Alina Cojocaru, alături de Robert Enache

Dawid Trzensimiech, de origine poloneză, a devenit membru al Baletului Regal din Londra în anul 2008. Din martie 2014 Dawid Trzensimiech este prim-balerin al Operei Naţionale Bucureşti. „De când sunt aici, a fost o mare schimbare ce s-a întâmplat pe scena Operei datorită lui Johan Kobborg“, a spus David Trzensimiech.

Balerinul Dawid Trzensimiech

Românii şi „drobul de sare“

Florica Stănescu, maestră de balet, se află în Opera bucureşteană încă din 1986, după trei ani la Teatrul „Oleg Danovski“. „În vremurile dinainte, un balerin tânăr trebuia să parcurgă o mulţime de stadii, să treacă printr-o perioadă de ucenicie, de noviciat. Acum, li se oferă posibilitatea, dacă sunt foarte buni, să danseze roluri principale, ceea ce este extraordinar. La urma urmei, valoarea nu aşteaptă numărul anilor“, spune maestra de balet.

În legătură cu criticile care se aud pe ici-colo la adresa situaţiei actuale, Florica Stănescu face o comparaţie cu povestea „drobului de sare“:

„Stăm şi ne plângem, dar nu ne gândim să mutăm drobul de-acolo, să-i punem o proptea sau, pur şi simplu, să plecăm o săptămână de-acasă. Înţeleg că unii nu au putere pentru o schimbare, dar atunci dă-te la o parte şi nu arunca cu piatra“.

Maestra de balet, „mâna dreaptă“ a lui Johan Kobborg, îi invită pe cei care au obiecţii să li se alăture celor care vor să facă ceva, să schimbe ceva în Operă, şi nu să stea pe margine şi să arunce cu răutăţi şi inexactităţi. Spune că a ajuns în această poziţie strict lucrând şi colaborând cu Johan Kobborg, pe care nu-l cunoştea când acesta venit în Operă.

Balerina Bianca Stoicheciu

se află de 10 ani în Opera Naţională Bucureşti. 

„.Nivelul a crescut mult comparând cu de când sunt eu aici“, spune ea. „Înainte nu se punea accent atât de mult pe balet. Aici este contribuţia lui Răzvan Ioan Dincă, pentru că el l-a adus pe Johan. A vrut ca baletul să fie la fel de important ca şi opera. Înainte, însă, nu erau oameni cu relaţii ca ale lui Johan“.

„Avem acum în repertoriu spectacole la care nici nu visam înainte“, concluzionează artista Bianca Stoicheciu (foto). .

Balerinul Cristian Preda se află în ONB de doi ani şi jumătate, de când s-a întors, pentru că a mai lucrat înainte aici. „N-am plecat de bine. Am fost forţat să plec, am fost dat afară. M-am întors de când a venit Johan“, îşi aminteşte el.

„Categoric, este o schimbare. În ce priveşte baletul, distanţa este ca de la cer la pământ. În primul rând, avem repertoriu. Sunt cinci producţii noi, realizate de coregrafi cu renume, cu care nici nu visam noi înainte să ne-ntâlnim“, apreciază balerinul.

O singură nemulţumire are Cristian Preda (foto): salariile foarte mici ale balerinilor, care nu sunt aliniate la nivelul occidental. „Ştiu că vorbim de România, dar sunt sigur 100% că se pot găsi soluţii. Se pot găsi sponsori, la fel ca la Covent Garden şi Paris. În plus, depăşim orele de program şi nu suntem plătiţi pentru ele“, punctează balerinul Cristian Preda.

„Povara anilor grei“

Lucian Cioroianu face parte din cor şi are o carieră impresionantă în spate: „Sunt din 1 septembrie 1979 în Operă. Ultimii zece ani am fost şeful corului. Acum o lună am predat această funcţie“. Experienţa şi faptul că lucrează altceva îi permit să aibă o viziune clară asupra situaţiei de la balet. „Poate o să vă miraţi, dar perioada comunistă a fost o perioadă când Opera a avut o glorie, o demnitate a ei. Totul era foarte bine organizat în sistemul comunist, aveau o demnitate a lor, pe care o regret“, îşi aminteşte coristul.

„Ce-a fost a fost, a fost greu atunci“, dar anii de după Revoluţie mai mult l-au dezamăgit pe Lucian Cioroianu, pentru că au apărut nişte „probleme formidabile“.
Înainte, erau spectacole multe, dar nu de calitate, crede Cioroianu. „Acum se lucrează cu regizori mondiali. De exemplu, noul „Rigoletto“.

Nici în visele noastre nu ne gândeam să vină la Bucureşti să lucreze cu noi nişte somităţi.“ 

Coristul e mai degrabă optimist: „Noua conducere ne-a scuturat de povara anilor grei prin care am trecut“, iar în ce priveşte baletul, acesta „a intrat într-o treabă foarte profesionistă, cu un coregraf la nivelul cel mai înalt din lume. Ce face Kobburg aici este extraordinar“. Cioroianu are şi o explicaţie pentru acţiunile contestatarilor: „Sunt răutăţi generate din interior, pentru că noi românii avem stilul ăsta. Au mai rămas nişte oameni din fosta conducere, cărora normal că nu le convine situaţia actuală“. (Doinel Tronaru)

Alina Cojocaru şi Johan Kobborg, parteneri în viaţă şi pe scenă

Alina Cojocaru, născută la Bucureşti, a studiat la Kiev timp de şapte ani, perfecţionându-se apoi, din 1997, la Şcoala Regală de Balet din Londra, în urma câştigării unei burse în cadrul Concursului Internaţional de Balet de la Laussane. A dansat în Compania de Balet din Kiev.

A revenit la Londra în 1999, fiind promovată ca prim-balerină. După succesul repurtat în "Giselle", ea a devenit solist principal (2001) al Companiei Regale de Balet de la Covent Garden. 

Alina Cojocaru a fost desemnată, în 2004, cea mai bună balerină la festivalul Monaco Dance Forum, la gala premiilor Nijinsky, distincţie acordată o dată la doi ani. În 2009, evoluţia balerinei Alina Cojocaru în spectacolul "Giselle" din 2001, de la Royal Opera House din Londra, s-a clasat pe locul zece în topul celor mai bune dansuri ale deceniului.

Alina Cojocaru a primit două premii "Benoît de la Dance" din carieră. Distincţia este adesea asemănată în balet cu premiile Oscar pentru film. 

Totodată, Alina Cojocaru s-a numărat printre cele patru laureate ale premiului "Balerina deceniului", decernat în 2010 cu ocazia unei prestigioase gale internaţionale de balet - "Stars of the 21st Century" - care a fost organizată la Moscova.

Din septembrie 2013, Alina Cojocaru face parte din echipa de la English National Ballet, după 13 ani petrecuţi la Royal Ballet. Balerina lua hotărârea să plece de la Royal Ballet, împreună cu partenerul de scenă şi logodnicul ei, Johan Kobborg.

„După 13 ani în care ai dat tot ce ai mai bun, ai două opţiuni: fie să vii la muncă, să te mulţumeşti cu ceea ce faci, după care să te duci acasă, fie să mergi mai departe, să găseşti un alt loc. A trebuit să plec“, mărturisea Alina pentru „The Telegraph”, luna trecută. 
Ca prim-balerină a English National Ballet (ENB), Alina Cojocaru continuă să danseze ca invitat al mai multor companii mondiale şi este un oaspete frecvent al Hamburg Ballet şi al American Ballet Theatre. 

Alina Cojocaru a fost desemnată „Dansatoarea anului”, în 2012, acordat de German Dance Critics, în 2012, a primit Medalia de Aur la Competiţia Internaţională de Balet din Nagoya (Japonia), Premiul Lausanne, în 1997. În aprilie 2002, i-a acordat Medalia Ordinului Naţional „Pentru Merit” în gradul de cavaler.

Johan Kobborg a fost prim-solist al Baletului Regal Danez, al Baletului Regal din Londra şi este invitat al celor mai importante companii din lume. În ultimii ani, Johan Kobborg s-a remarcat în paralel şi în calitate de coregraf, lucrările sale fiind prezentate de Baletul Regal din Londra, Baletul Teatrului Balşoi din Moscova, Baletul Regal din Noua Zeelandă etc. 

Johan Kobborg s-a remarcat în paralel şi în calitate de coregraf, lucrările sale fiind prezentate de Baletul Regal din Londra, Baletul Teatrului Balşoi din Moscova, Baletul Regal din Noua Zeelandă. În 2009, spectacolul său "La Sylphide" de la Teatrul Balşoi a primit premiul "Masca de Aur" la Moscova pentru cel mai bun spectacol al anului. 

Alina Cojocaru şi Johan Kobborg (foto) au o relaţie de mai mulţi ani şi s-au logodit în 2011.

Premii

În 1993, Johan Kobborg a primit medalia de aur la Concursul Erik Bruhn din Canada. Anul următor a primit Marele Premiu la Concursul Internaţional de Balet de la Jackson, SUA, şi Marele Premiu la Concursul Internaţional Nureev din Ungaria. În 1996 a fost nominalizat pentru premiul Benois de la Danse pentru rolul James din „La Sylphide”. A câştigat Premiul Cercului Criticii de Dans pentru cel mai bun dansator şi a primit mai multe premii în Danemarca.

În anul 2006, a fost nominalizat pentru două Premii Lawrence Olivier la Londra, unul pentru producţia „La Sylphide” de la Baletul Regal şi altul pentru interpretarea din „The Lesson”, spectacolul lui Fleming Flindt.

În  anul 2009, spectacolul său „La Sylphide” de la Teatrul Bolşoi a fost nominalizat la Premiul Masca de Aur la Moscova pentru cel mai bun spectacol al anului.

SUCCES ÎN SUA CU "LA TRAVIATA"

Opera Naţională Bucureşti este formată din ansamblurile de operă, de balet şi de operetă, iar succesele internaţionale s-au arătat şi în ceea ce priveşte spectacolele de operă. 

Pentru prima dată, un spectacol de operă produs de ONB a fost preluat, în toamna anului trecut, de o companie din Statele Unite ale Americii. Spectacolul de operă „La traviata“ (foto) se joacă cu succes în noua stagiune a Operei din Philadelphia. Producţia a revenit la începutul acestui an pe scena Operei Naţionale Bucureşti.

În prezent, spectacolul de operă „Cosi fan tutte”, in regia lui John Fulljames, se află în repetiţii şi va avea premiera pe 27 februarie. Spectacolul este realizat în coproducţie cu Opera Garsington din Marea Britanie. Duminică, de la ora 19:00, pe scena Operei Naţionale Bucureşti are loc o nouă reprezentaţie a spectacolului „Oedipe” de George Enescu, pus în scenă de argentinianca Valentina Carrasco. Rolul titular va fi interpretat, pentru întâia dată în această montare, de către baritonul Andrew Schroeder.

Premiera la „Oedipe”, cea mai recentă producţie de operă a instituţiei, a făcut parte din programul conferinţei de toamnă a reţelei internaţionale „Opera Europa” ce a avut loc la Bucureşti în luna noiembrie anul trecut şi a adus în România reprezentanţii celor mai importante instituţii de gen din 36 de ţări.