Vidra-Voineasa, raiul de pe Valea Lotrului dezvăluit la mutarea munților. Legende, mistere și atracții ale naturii FOTO
0Voineasa (Vâlcea) este cea mai veche așezare de pe Valea Lotrului. Cei mai mulți români își amintesc despre stațiunea montană din anii comunismului, când era locul preferat pentru petrecerea timpului liber, pentru odihnă, dar și pentru tratarea unor afecțiuni.
Voineasa (Vâlcea) are mai bine de o jumătate de mileniu de atestare documentară, încă de pe vremea lui Neagoe Basarab, printr-un hrisov care stabilea granița dintre Țara Românească și Transilvania pe culmea Munților Lotrului.
Stațiunile din Munții Lotrului, Voineasa și Vidra, care au aceeași administrare teritorială, au început să ia naștere după ce, în anii ’60 , în pitoreasca așezare pastorală și-au făcut apariția primii muncitori trimiși „să transforme în lumină apele năvalnice ale Lotrului“. Astfel consemnau scrierile vremii, făcând referire la cea mai importantă amenajare energetică de pe un râu interior al României.
Ciunget a rămas până în zilele noastre cea mai mare centrală hidroelectrică subterană a țării. Fără amenajarea hidroenergetică a Lotrului, nu s-ar fi pornit activitatea turistică în infrastructura care a servit ca organizare șantierelor hidrotehnice.
În această zonă din județul Vâlcea au fost, la propriu, mutați munții din loc, fiind clădite galerii subterane pe sute de kilometri, trasate șosele printre stânci, lacuri și baraje de acumulare, natura fiind modelată de om într-un mod uimitor (VEZI GALERIA FOTO).
Și în timp ce alte zone rurale se depopulau masiv în acea perioadă, Voineasa (Vâlcea) devenea un centru de comandă pentru construirea unora dintre cele mai spectaculoase zidiri, inclusiv pentru zilele noastre.
Șantierele hidrotehnice care au dat naștere unor stațiuni
Localnicii, oameni care până atunci se ocupaseră doar cu creșterea animalelor – vite și oi –, sau care „lucraseră cu ţapina prin codrii Lotrului“, au devenit încet, încet constructori cu diplomă. Așezarea se popula cu rapiditate, cu oameni veniți de prin toate colțurile țării.
Atunci s-au construit și primele blocuri, dar și sute de case, căpătând sens o vorbă din bătrâni: „Cine vine și bea apă din Lotru, pe Lotru rămâne“.
Într-un încântător peisaj semialpin a început amenajarea unor colonii, transformate treptat în stațiuni, blocurile și vilele devenind unități de cazare. O vreme, turiștii și constructorii au conviețuit împreună.
Contrar așteptărilor, primele facilități în turism au apărut mai întâi la Vidra (cota 1.300 metri) și mai apoi la Voineasa (cota 600-800 metri). Și dacă în 1981 în circuitul turistic apăreau doar 100 de locuri de cazare, șapte ani mai târziu se vorbea despre o capacitate de 1.800 de locuri: un hotel cu șase etaje, trei minihoteluri și cinci vile la Vidra (680 de locuri), precum și șase hoteluri mari și 14 vile unifamiliale (peste 1.000 de locuri, la care se mai adăugau și alte 500 în pensiunile agroturistice).
Acest lucru demonstrează dezvoltarea incredibilă pe care a cunoscut-o turismul în această zonă, într-un timp relativ scurt. La Voineasa, înainte de 1989, se organizau reuniuni științifice, culturale, sportive de anvergură internațională.
Paradisul pierdut și mii de locuri de cazare „șterse din pix”
Astăzi, însă, nu mai funcționează nimic din toată baza turistică incredibilă primită cadou, după Revoluție, de sindicate. La finalul anului trecut, 2023, s-a pus lacătul pe ultima și cea mai mare unitate de cazare ce a aparținut pe vremuri statului – Hotelul Lotru din Voineasa. În ultimii ani, de altfel, acesta a funcționat doar sezonier, în regim închis, prin Casa de Pensii.
La fel s-a întâmplat și la Vidra-Voineasa, pe care mulți turiști o cataloghează drept „stațiunea-fantomă“, fiind asemănată deseori cu Cernobîl.
Pe Lacul Vidra, în anii de glorie, s-a antrenat și a cantonat vară de vară Lotul național olimpic de caiac-canoe, în frunte cu marele canotor Ivan Patzaichin, multiplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice.
Pe malul acestui lac, Ceaușescu a dorit să dezvolte o stațiune care să găzduiască Jocurile Olimpice de Iarnă. Din păcate, tot ce s-a demarat a rămas înghețat după 1989.
Planuri și locuri înghețate în timp
Dacă planurile ar fi continuat, Vidra ar fi avut toate șansele să devină cea mai frumoasă stațiune din România. Zona în sine are un potențial imens, din multe puncte de vedere, chiar peste cel de pe Valea Prahovei – aici, spre exemplu, zăpada persistă cel mai mult, chiar jumătate de an. Anul acesta, spre exemplu, pârtiile s-au închis la începutul lunii aprilie, în contextul în care sezonul de schi s-a deschis a început la finele lunii noiembrie.
S-a dorit construirea în aceste locuri a unor domenii schiabile ca-n Vest, cu zeci de kilometri de pârtii, care să fie legate cu cele din munții Parâng și Șureanu. Ideea a fost reluată și după 1989, când s-a adus din nou în discuție amenajarea domeniilor schiabile din zonele Vidra, Obârșia Lotrului și Voineasa.
Printr-un proiect, al cărui beneficiar a fost Institutul de Conjunctură și Marketing pentru Turism București, s-a propus amplasarea a 13 teleferice montate pe munții din jur: Fratoșteanu, Petrimanu, Puru, Mioarele, Mereuțu, Ștefanu, Cărbunele.
Capacitatea însumată a potențialului acestor domenii era de 14,1 kilometri de pârtii ce puteau deservi 10.475 de schiori/zi la Obârșia Lotrului și de 12,5 kilometri pentru 5.645 de schiori/zi la Vidra. Se credea că stațiunea montană poate fi dimensionată să găzduiască, în perspectivă, 7.500 de locuri la Obârșia Lotrului și 4.500 de locuri la Vidra, deci în total 12.000 de locuri doar în zona Vidra-Obârșia Lotrului.
Doar 1.200 de locuri de cazare dintr-un potențial înzecit
În final, a fost inaugurat în 2012, de către Ministerul Turismului, doar Domeniul Schiabil Transalpina, între Vidra și Obârșia Lotrului, conceput după cele din Tirol.
Acesta deține șapte pârtii în lungime totală de 9 kilometri, din care cea mai lungă are peste 2 kilometri, dotate cu tunuri de zăpadă și instalații de transport pe cablu – telegondole, telescaun și teleschi.
Altitudinea de la baza pârtiilor este de 1.350 de metri. De aici se urcă pe munte, cu telegondola, până la 1.800 de metri, de unde se continuă cu teleschiul până la 2.000 de metri altitudine, pe Vârful Bora. Resortul oferă peisaje cum altele nu-s în țară, datorită Lacului Vidra de la baza lui.
Grație doar sectorului privat, de la Voineșița (prima localitate a stațiunii Voineasa-Vidra) până la Obârșia Lotrului (adică de la un capăt la altul al așezării) sunt disponibile astăzi aproximativ 1.200 de locuri de cazare, adică mai puțin de a zecea parte din potențialul uriaș al zonei, în 47 de pensiuni/cabane/vile/hoteluri atestate de Ministerul Turismului, ori în casele localnicilor.
„Bătaia de joc...”
„S-a închis tot. Nici vilele din Voineasa sau Vidra, care mai erau funcționale, nu mai sunt deschise. De prin 2010 încoace a început bătaia de joc. Reușiseră la Lotru să modernizeze 24 dintre camere, să le aducă la standard de trei stele, și pe acelea le-au demontat“, a recunoscut primarul din Voineasa, Gabriel Năstăsescu, pentru „Adevărul”.
Au fost lăsate în paragină chiar și pârtia de schi și telescaunul din zona vilelor de la Vidra. „Noi, ca administrație, nu avem nicio putere, pentru că este vorba despre patrimoniul sindical și legislația pe care nimeni nu vrea să o schimbe. Am adus toate televiziunile, nu se leagă nimic... Am anunțat autoritățile județului – Prefectura și Consiliul Județean – despre închiderea lor (n.r. – a unităților de cazare cu 1800 de locuri)... Singura pârghie pe care o avem la îndemână este doar să-i taxăm cu 500% la impozit, pentru că le lasă în paragină... Au fost de acord să plătească“, a mai precizat primarul stațiunii.
„Vânători” de pe tot mapamondul, fascinați de zonă
Dincolo însă de devalizarea care a cuprins multe stațiuni din România, nimeni, absolut nimeni nu a putut să știrbească din frumusețea acestor locuri, nici măcar hoții de codri care au lăsat golași munți întregi în zonă.
Nici nu-i de mirare, chiar și în condițiile actuale, că interesul pentru această zonă rămâne extrem de crescut. Chinezi, turci, italieni, printre care și părinții cunoscutei artiste Laura Pausini, dar și reprezentanți ai altor nații, s-au arătat interesați, de-a lungul ultimelor decenii, să investească în zonă.
De altfel, toți cei care ajung în aceste locuri asemuiesc peisajele cu cele din Elveția, Austria, din Alpi în general. Și nu se referă neapărat la zonele locuite de către băștinași, unde există și sediul administrativ (vatra) localității.
O localitate mare la stat - locul V la nivel național ca suprafață
Voineasa (Vâlcea), de pe Valea Lotrului, este una dintre cele mai mari localități din România ca întindere – locul cinci la nivel național, cu aproximativ 461 km², cea mai mare parte fiind ocupată de masivele muntoase. Vidra și Obârșia Lotrului aparțin de asemenea tot de Voineasa.
Magistrala Lotru dispune de două drumuri naționale DN7A și DN67C Transalpina, de două drumuri județene DJ701D pe Valea Latoriței şi DJ105G pe Valea Voineșița, un drum strategic (sau Drumul Regal). Aceste drumuri care se întâlnesc la Obârșia Lotrului vor fi racordate la Culoarul IV PanEuropean care va deveni cea mai importantă cale de acces ce va lega vestul țării de București și de Constanța.
Natura de cinci stele
Prin amplasarea sa geografică, stațiunea montană Voineasa beneficiază de toate atuurile unei zone turistice complete: relief muntos cu vârfuri semețe care ajung până la 2.300 de metri altitudine, văi adânci, resurse naturale din belșug, lacuri și râuri cu ape de cristal, păduri întinse, o floră și faună diverse și bogate și o climă blândă pe tot parcursul anului.
Dintre atracțiile speciale ale zonei am aminti și despre pescuitul de păstrăvi – indigen, curcubeu și fântânel – în râurile Lotru, Latorița, Voineșița, ori în lacurile Brădișor, Petrimanu, Galbenul și Vidra (ca să le amintim pe cele mai populare), precum și de vânătoare în pădurile din împrejurimi de porc mistreț, căprior, cerb, urs, găinușă ori cocoș de munte. Așezarea este și o destinație pentru drumeții, refacere, odihnă, aventură sau sport.
Stațiunea de interes național, amplasată la aproximativ 80 de kilometri depărtare de Râmnicu Vâlcea, în zona de nord a Vâlcii, se învecinează cu patru județe: Gorj, Hunedoara, Alba și Sibiu.
Aici se află un spectaculos domeniu schiabil din România – Transalpina Ski, unul dintre cele mai frumoase și mai mari lacuri de acumulare și baraje din anrocamente din România – Vidra (1.240 de hectare), precum și o parte din renumita șosea montană Transalpina – cea mai înaltă construcție de acest gen din țară.
Pe vremuri, zona dispunea și de o Mocăniță, al cărei traseu a fost construit după Primul Război Mondial și care mergea din Voineasa până la Gura Lotrului-Brezoi, dar a fost desființată după Al Doilea Război Mondial.
Circulă multe povești în zonă legate de aceasta și de aurul care se extrăgea pe timpuri din munții de aici, ori de haiduci și alte mistere.
Se încarcă comentariile...
