Închiderea Transalpinei, prilej de dispută furibundă privind accesul la „Elveția României” VIDEO
0Una dintre rutele de acces spre Domeniul Schiabil Transalpina din Voineasa-Vâlcea a rămas închisă în acest an, ceea ce a iscat o revoltă mocnită printre iubitorii sporturilor de iarnă și operatorii în turism zonali, mai ales în mediul online.
Este vorba despre tronsonul din Transalpina DN67C care face legătura cu Ardealul, cuprins între Obârșia Lotrului (Vâlcea) și Curpăt (Alba).
În trecut, tot la presiunea iubitorilor sporturilor de iarnă, s-au găsit soluții ca această secțiune să rămână deschisă în premieră timp de doi ani la rând, pe timpul sezonului rece, perioadă în care s-a acționat cu utilajele de deszăpezire. Din toamna anului trecut, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a decis să revină în mod surprinzător asupra acestei hotărâri și să închidă traseul care leagă Meridionalii de vestul țării.
Decizia CNAIR i-a nemulțumit profund pe turiștii din zona Ardealului, îndrăgostiți de pârtiile de la Transalpina Voineasa, dar și pe proprietarii de pensiuni din zonă. Dacă cei dintâi acuză faptul că sunt forțați să ocolească sute de kilometri ca să ajungă la resortul schiabil de lângă Lacul Vidra (fie prin Petroșani, fie de pe Valea Oltului), ori să-și îndrepte atenția spre alte domenii schiabile, ceilalți se plâng de scăderea numărului de clienți. În plus, proprietarii unor cabane de pe traseu se văd nevoiți să încalce legea pentru a ajunge la proprietățile lor.
De cealaltă parte, reprezentanții CNAIR invocă motive pentru a-și justifica decizia mai mult sau mai puțin rezonabile.
Imposibil să se intervină eficient „din cauza viscolului și zăpezii”
La începutul lunii noiembrie a anului trecut s-a decis închiderea Transalpinei pe toată lungimea dintre Alba și Gorj, pe cei 137 de kilometri ai „Drumul Regelui” pe porțiunea montană -, și redeschiderea acesteia abia în luna iunie 2024. Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, spunea cu acel prilej că s-a închis DN67C, între Rânca, Obârșia Lotrului și Curpăt, pe motiv că este imposibil să se intervină eficient din cauza viscolului și zăpezii.
Dar problema viscolului este specifică în realitate tronsonului sudic al celei mai înalte șosele montane din România, cuprins între Rânca și Obârșia Lotrului, care conține porțiunea de creastă, restul drumului nefiind expus, pentru că este în mare parte prin pădure.
„Circulația rutieră pe DN 67C se desfășoară în conformitate cu prevederile Normativului privind circulația rutieră pe drumurile montane DN 67C Transalpina și DN 7C Transfăgărășan, Ind. AND 615-2020. Din cauza pericolelor cauzate de altitudinea la care este amplasat drumul, elementele geometrice ale drumului, cât și nerespectarea de către conducătorii auto a semnalizării orizontale și verticale (Art. 16 și Art. 20) circulația rutieră se închide în perioada 20 octombrie - 30 iunie, pe sectorul de drum cuprins între kilometrul 34 + 800 m (Rânca) și km 79 + 200 m (Curpăt)”, se arată și într-un comunicat al celor de la CNAIR, cu referire la întregul tronson, dintre județele Alba și Gorj.
Merită amintit și faptul că autoritățile în schimb au luat în calcul, de anul trecut, și posibilitatea ca ambele drumuri montane să fie redeschise și pe parcursul iernii, dacă temperaturile vor permite acest lucru.
Traseu de 20 de km „izolat, sinuos, fără semnal la telefon și carburant”
Revenind la calea de acces în discuție, spre Domeniul Schiabil Transalpina, aceasta reprezintă secțiunea de nord a Transalpinei. În realitate, este vorba despre un tronson de aproximativ 20 de kilometri, cuprinși între Obârșia Lotrului (km 59+800 m) și zona Lacului Oașa din Munții Șureanu (km 79+200 m), la granița județelor Sibiu și Alba, care pare „greu de deszăpezit”. Leagă județul Vâlcea de Alba și Sibiu, iar de la Oașa continuă spre Sebeș.
Pentru a justifica închiderea acestei bucăți de șosea, autoritățile au dat în mod paradoxal drept exemplu un incident petrecut anul trecut pe Transfăgărășan unde mai mulți turiști au fost surprinși de o avalanșă într-o zonă în care nu aveau voie să intre cu mașinile. Dar timp de doi ani cât șoseaua a rămas deschisă, nu a existat nici un eveniment notabil pe această porțiune din Transalpina. Cât despre avalanșe în această zonă, nimeni nu-și aduce aminte să fi existat până acum.
Cert este că diferențele între cele două șosele montane, Transfăgărășan și Transalpina, despărțite de Valea Oltului, sunt notabile, cum ar fi faptul că unul este traseu de creastă, în timp ce celălalt brăzdează muntele pe porțiunea sa cea mai cunoscută, singura care se închide pe timpul iernii, chiar dacă și restul traseului continuă tot prin zona de munte.
„Nu se justifică economic ținerea sectorului deschis circulației”
„Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj a solicitat închiderea sectorului de drum (de 20 km lungime - n.red.) din următoarele motive: zona izolată, fără rețele de utilități și distribuție a energiei electrice, fără semnal la rețelele de telefonie mobilă, nu există stații de carburanți sau magazine decât la o distanță de circa 40 km, traficul auto în sezonul de iarnă este aproape inexistent, traseul drumului este unul sinuos, cu declivități mari, înzăpezibil pe multe sectoare, nejustificându-se economic ținerea sectorului deschis circulației, nu se justifică înființarea unui nou punct de sprijin în zonă, CNAIR nu deține teren în zonă și ar fi necesare exproprieri, suplimentare utilaje și suplimentare personal propriu”, sună motivele invocate de CNAIR într-un răspuns trimis celor care administrează pârtiile de la Transalpina Ski, pentru a ține închis și tronsonul dintre Obârșia Lotrului și Curpăt, pe timpul iernii.
Cele mai apropiate stații de carburant în zonă sunt cele de la Șugag - Alba, Voineșița - Vâlcea sau Petroșani - Hunedoara. Dar acestea lipsesc și pe Transfăgărășan, inclusiv pe porțiunea deschisă. La fel ca magazinele care nu se găsesc decât în localitățile de pe traseu. În schimb există pensiuni, cabane, localuri. Și probabil ar exista și mai mulți comercianți dacă ar exista certitudine privind posibilitatea exploatării drumului pe tot parcursul anului, nu doar sezonier, cum se întâmplă și în alte părți.
Cât despre lipsa semnalului la telefon, ori alte motive menționate, ele sunt specifice zonelor de munte, în general.
„O decizie CNAIR lipsită de sens... să protestăm în număr cât mai mare”
Domeniul Schiabil Transalpina, comparat deseori cu resorturile din Elveția, datorită peisajelor sale fabuloase, a fost, până în acest an, accesibil pe timp de iarnă pe trei căi rutiere: pe DN7A, dinspre Valea Oltului, pentru cei care vin din județele Vâlcea și Sibiu, în special din zona de sud a țării, inclusiv din Capitală; pe DN67C pentru cei care vin din Ardeal și tot pe DN7A (porțiunea vestică) pentru cei care vin dinspre Hunedoara și Valea Jiului.
Cum tot tronsonul de Transalpina - DN67 C, cuprins între Rânca și Curpăt, este închis pe timpul iernii, șoferii care se aventurează pe cea mai înaltă șosea montană din România, indiferent de secțiune, riscă să rămână fără permis de conducere și chiar înzăpeziți, cum de altfel s-a și întâmplat în urmă cu trei săptămâni.
Măsura luată de CNAIR este considerată de turiști și de operatorii din turism drept una cu tentă politică, de subminare a turismului montan din zonă, unul cu un potențial uriaș, unic în România.
Pe rețelele de socializare, internauții chiar au lansat ideea organizării unui protest împotriva CNAIR din acest motiv: „O decizie mizerabilă a CNAIR... să protestăm în număr cât mai mare pentru această decizie lipsită de sens... pentru câțiva kilometri trebuie să ocolim sute... Ar merita să facem un protest, aici, pe Facebook sau chiar în scris, pe cale oficială către CNAIR!”.
Drumul dinspre Alba Iulia sau Sebeș spre Voineasa - Vâlcea este scurtat cu 100 de kilometri pe DN67C, față de cel pe Valea Oltului (DN7 / DN7A).
Două domenii schiabile, afectate de decizia de a ține închisă secțiunea din DN67C
Turiștii și-au argumentat nemulțumirea precizând: „Nu vor să o țină deschisă ca să nu fugă schiorii de pe o pârtie pe alta... de pe Transalpina pe Șureanu și invers... Veneam la Transalpina în fiecare weekend de la Cluj, pe această variantă, era cel mai scurt! Pe Valea Oltului traseul este mult prea lung... Transalpina este preferată familiei mele. Mergeam foarte des pe pârtiile de acolo, weekend de weekend. După ce s-a închis șoseaua, am ales să schiem în altă parte. Pentru cei din Alba, Cluj, Mureș, DN67C reprezenta cea mai bună cale de acces!”.
Despre secțiunea din Transalpina închisă iarna din acest an, cei care cunosc traseul mai spun: „Nu e atât de periculos drumul pe timp de iarnă între Oașa și Obârșia Lotrului. Iarna trecută, când figura închis pe toate hărțile, era uscat ca-n palmă... Poate sporadic dacă mai ningea trebuia să mai treacă o dată cu lama între Barajul Oașa și Obârșia Lotrului. Nu avem turiști în România, dar ținem drumurile închise că poate ninge viscolit!... S-au investit bani grei de la stat, mai contează?!... Ca variantă ni s-a lăsat opțiunea de a ne rupe mașinile dinspre Petroșani sau să ocolim pe Valea Oltului, cei care venim din vestul țării”.
Se încarcă comentariile...
