Rusia ar pregăti o catastrofă ecologică la Herson, cu potențiale consecințe pentru România și alte state riverane Mării Negre – documente confidențiale
0De la eliberarea orașului Herson, forțele ruse au lansat atacuri sistematice asupra localității, cu scopul de a intimida populația civilă. În prezent, orașul se confruntă cu un nivel constant de violență, generat de atacuri cu drone și lovituri de artilerie. Potrivit Forțelor de Apărare ale Ucrainei, numai în luna octombrie au fost înregistrate peste 9.000 de lovituri cu drone FPV în direcția Herson.
Atacurile vizează frecvent zone civile, inclusiv locuințe, vehicule de transport public, ambulanțe, echipe de salvare și convoaie umanitare. Pe lângă acestea, forțele ruse lansează zilnic între 1.500 și 1.600 de proiectile de artilerie asupra regiunii, iar numărul bombelor aviatice ghidate a crescut de la 250 în septembrie la peste 550 în octombrie.
În condițiile în care forțele ruse nu au reușit să ocupe orașul prin acțiuni terestre, autoritățile ucrainene avertizează asupra riscului unui nou atac de proporții, cu potențial de a genera o catastrofă ecologică în întreg bazinul Mării Negre.
Documente interceptate sugerează intensificarea operațiunilor ruse
Canalul 24 din Ucraina susține că a primit, prin intermediul grupării de hackeri „256 Divizia Cyber-Asalt”, documente care ar indica planurile armatei ruse de a intensifica operațiunile în zona Herson. Materialele ar fi fost obținute din corespondența unui ofițer al Diviziei 98 Aeropurtate, maiorul Aleksei Iațenko.
Analiza datelor ar arăta că unitatea din care face parte maiorul a fost relocată pe frontul din Herson în toamna anului 2025, după ce ar fi participat la lupte în Donbas, inclusiv la Bahmut. Documentele indică faptul că Rusia intenționează să forțeze traversarea fluviului Nipru și să ocupe cartierul Korabel.
În paralel, forțele ruse ar planifica intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și a stațiilor de epurare a apei din Herson, folosind drone de atac și rachete balistice.
Riscuri pentru infrastructură și populație
Analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) estimează că Rusia nu dispune de suficiente trupe pentru a cuceri orașul. Cu toate acestea, obiectivul ar fi distrugerea infrastructurii critice pentru a face orașul nelocuibil – o strategie pe care autoritățile locale au semnalat-o încă din 2024.
După distrugerea barajului de la Kahovka și din cauza bombardamentelor constante, sistemele de alimentare cu apă și energie funcționează deja la limita capacității. Cercetări academice din Herson indică o creștere semnificativă a poluării apei în zona influențată de deversările insuficient tratate.
Specialiștii avertizează că distrugerea stațiilor de epurare ar putea conduce la deversarea directă în Nipru a unor volume mari de ape uzate neepurate, conținând substanțe organice, agenți patogeni și metale grele.
Impact potențial asupra ecosistemului Mării Negre
Estuarul Nipru-Bug, o zonă ecologică sensibilă, ar putea fi grav afectat. O eventuală contaminare masivă ar putea duce la:
-distrugerea zonelor de reproducere a peștilor,
-moartea organismelor filtratoare precum midiile și stridiile,
-acumularea de metale grele în sedimente,
-fenomene de eutrofizare care favorizează proliferarea algelor toxice.
Efectele ar putea ajunge rapid în Marea Neagră, unde curenții dominanți – cunoscuți sub denumirea „ochelarii lui Knipovici” – ar transporta poluanții spre coastele României, Bulgariei și Turciei. Fenomenele de „înflorire” a apei (algae bloom), generate de cianobacterii, ar putea afecta pescuitul, acvacultura și turismul.
România ar putea fi printre cele mai afectate state
Primul afectat va fi aliatul Ucrainei, România, deoarece zona maritimă adiacentă deltei Dunării este poluată în două moduri: direct din Dunăre și prin curenții maritimi din apele ucrainene:
- Cambala, chefalul și bibanul – specii care migrează din apele ucrainene – vor deveni periculoase pentru consum din cauza acumulării de metale grele în țesuturile peștilor. Din această cauză, industria pescuitului din România va pierde între 50 și 100 de milioane de euro anual.
- Plajele din Constanța, Mamaia, Venus-Mangalia pot fi poluate din cauza apariției algelor toxice și a „mareelor roșii”, ceea ce va afecta turismul și va duce la pierderi de 200-400 de milioane de euro pe an.
- Fermele de midii situate în delta Dunării ar putea dispărea complet, deoarece aceste moluște filtrează apa și acumulează toxine. Exportul de midii din România este estimat de experți la aproximativ 30 de milioane de euro pe an.
Risc sanitar direct pentru populație
Dacă bacteriile și toxinele ajung în zone de îmbăiere sau în fructele de mare: crește riscul de infecții gastro-intestinale, hepatite, toxinfecții, se pot înregistra focare de boli transmise prin apă.
România ar trebui să activeze protocoale ample de monitorizare a apei și produselor piscicole.
Impact asupra navigației și infrastructurii portuare
Sedimentele contaminate ajung adesea în porturi precum: Constanța, Midia, Mangalia.
Acolo pot afecta funcționarea instalațiilor de desalinizare și filtrare, crește costurile de dragaj, impune limitări temporare în navigație în zonele cu flori algale toxice.
Efecte pe termen lung
- degradarea pe 5–10 ani a biodiversității
- extinderea „zonelor moarte” din Marea Neagră
- costuri mari pentru refacerea ecosistemelor
- tensiuni diplomatice privind poluarea transfrontalieră
În trecut, Ucraina ar fi putut salva Marea Neagră și țările vecine chiar și într-o astfel de situație ecologică extraordinară. În cazul unei deversări masive de ape uzate neepurate, acestea ar fi putut fi „diluat” prin eliberarea controlată a apei din rezervoarele situate în amonte. Cu toate acestea, după distrugerea centralei hidroelectrice din Kahovka de către rachetele rusești și avarierea barajului DniproHES din Zaporojie, acest lucru nu mai este posibil.
Experții subliniază că singura modalitate de a preveni o catastrofă de mediu cu efecte regionale este stoparea escaladării militare în zona Herson înainte ca infrastructura critică să fie iremediabil distrusă.
Se încarcă comentariile...
