Trei rețete țărănești cu pui, de poveste. Simple, delicioase, ușor de gătit și care răscolesc amintiri din trecut

Carnea de pui reprezintă una dintre cele mai sănătoase și versatile sursă de proteină animală. Totodată a fost un aliment de bază al alimentației țărănești românești de-a lungul secolelor. Tocmai de aceea s-au păstrat câteva rețete incredibile, pe care trebuie neapărat să le încerci.

Pui cu smântână Foto: Adevărul

Cocoșul, claponul sau găina grasă au reprezentat baza gastronomiei țărănești de lux la români. O zamă sau un borș de găină erau mâncărurile de căpătâi ale zilelor de duminică, de sărbătoare. Pe lângă faptul că este o pasăre de curte, ușor de întreținut, găina este și foarte delicioasă, dar și foarte sănătoasă.

Tocmai de aceea, în cultura gastronomică autentic românească, în special de la țară, găina joacă un rol central și un capitol aparte. Deși astăzi, mai ales în zonele urbane, bucătăria se internaționalizează și se merge mult pe o gastronomie de fuziune, promovată mai ales de show-urile culinare, merită să ne întoarcem către vechile rețete țărănești. Nu doar din patriotism, cât pentru plăcerea de a mânca ceva absolut delicios și sănătos. Există câteva rețete românești autentice din carne de pui care, cu siguranță, ar putea satisface orice gurmand. În plus, sunt foarte ușor de făcut.

Un pui mănăstiresc cu un adaos de prospețime

Toată lumea a auzit, cu siguranță, de celebrul pui cu smântână. Este o rețetă cunoscută și modernizată. Există însă și variantele tradiționale, autentic românești. Căci puiul cu smântână este, de secole, parte a gastronomiei românești. A nu se confunda cu ciulamaua turcească sau papricașul unguresc.

Puiul cu smântână răsare din gastronomia mănăstirească, pentru zilele de mari sărbători și cele de frupt, în duminicile mari. Dar era consumat și în familiile țărănești de oameni gospodari, răzeși cu animale și păsări în ogradă. În familia unui astfel de chiabur sătesc, rețeta era îmbogățită, în sezon, și cu o legumă savuroasă și gustoasă. Și așa se naște un preparat culinar nou, pui cu smântână și roșii. Pare la fel, dar nuanțele fac diferența.

Iată de ce ingrediente aveți nevoie: un pui grăsuț, jumătate de kilogram de ceapă, o legătură de mărar, o ceașcă de smântână, sare, piper, 100 de grame de unt, o cană de supă, un kilogram de roșii coapte, o lingură de făină.

Atenție, supa de pui, din care folosim acea cană, se face din tacâm. Adică spinări, târtițe, gâturi. Iese o zeamă sănătoasă și o bază excelentă pentru alte preparate culinare și poate fi păstrată la frigider o vreme. Nu faceți baza din concentrate, că se duce pe apa sâmbetei ideea de tradițional a preparatului și nici gustul nu mai este același.

Începem să pregătim rețeta, tranșând puiul. Apoi îl sărăm, îl pipărăm, îl trecem prin făină (ca la șnițele) și îl punem la prăjit într-un vas de fontă sau în care aveți, în unt încins (în ceaun, cel mai bine).

Tocăm repede ceapa și, după ce pârpălim așa puiul pe o parte și pe alta (nu-l ardeți), îl scoatem, mai adăugăm unt dacă mai trebuie și dăm și ceapa la călit în același vas. O lăsăm până se undește. Turnăm supa de pui și lăsăm să fiarbă un minut. Avem timp să ne ocupăm, cu viteza fulgerului, de roșii. Le tăiem mărunt și le adăugăm în zama de pui cu ceapă. Punem și carnea și lăsăm să fiarbă cam jumătate de oră. Tocăm bine mărarul și îl punem în smântâna pregătită într-un bol. Amestecăm bine. Când s-a terminat de fiert, turnăm smântâna peste și amestecăm. Neapărat trebuie să puneți de o mămăliguță în timp ce pregătiți puiul. Această mâncare merge de minune cu o mămăligă caldă.

Un pui muntenesc care te face să plângi de poftă

O rețetă aparte de pui se gătește în regiunea Voineștiului, din ținuturile dâmbovițene, în Valahia cea veche. Iar rețeta a fost culeasă de cunoscutul și regretatul jurnalist, autor, gurmand și pasionat de gastronomie, Radu Anton Roman. Este un amestec perfect de carne, legume și plante aromatice. Este un pui de zi de sărbătoare în gospodăria țărănească, pe care trebuie neapărat să-l încercăm măcar o dată-n viață. Mai ales dacă-l uzi, potrivit, cu un vinișor muntenesc.

Așa cum preciza și Radu Anton Roman în „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”, aveți nevoie de un kilogram de cartofi, doi pui, jumătate de kilogram de mazăre, unt, ulei, vin alb sec, supă de carne de pui, opt roșii coapte, o căpățână de usturoi, cimbru proaspăt sau uscat, sare și piper.

Deși pare o abundență de ingrediente, rețeta este simplă. „Puii se taie în două pe lung, se sărează-piperează și se pun în unt la prăjit. Usturoiul se toacă pastă. Când carnea s-a rumenit, se stinge cu supă și vin alb, se adaugă usturoiul și crenguțe de cimbru și se dă la foc potrivit, să scadă. Roșiile se curăță și se taie felii rotunde. Când zeama a scăzut de se vede carnea ca niște insule de bazalt în marea de lavă clocotind, se căpăcesc puii cu felii de roșii și se pun în cuptor la foc mic, încă un sfert de oră. Mazărea se-năbușă în unt cu apă și puțină sare, până se-nmoaie și se leagă sosul”, explica în aceeași lucrare Radu Anton Roman.

Totodată, cartofii se prăjesc în ulei până se fac rumeni și frumoși. „Se oferă, pe un platou pe măsură, carnea rumenă și pictată cu roșii în mijloc, mazărea verde și cartofii în jur, implorând un vin sec de Costești-Argeș, un Riesling bărbătesc și reținut, care nu se laudă, dar are cu ce”, adăuga același autor.

Cea mai simplă rețetă cu pui, o vedetă delicioasă a gastronomiei țărănești

În niciun caz nu putem rata, măcar așa, la o masă în familie, rețeta aceasta strămoșească. Atât de simplă și de gustoasă, că pare desprinsă din basme. Este vorba despre tradiționalul pui la ceaun, gătit de gospodinele românce de pe tot cuprinsul țării. Este o mâncare rapidă de țărani flămânzi veniți de la câmp sau de la pădure și care n-au timp de răsfățuri, complicații și filosofie culinară.

Aveți nevoie doar de un pui, măricel, de peste un kilogram, sare, piper, boia și untură (puteți folosi și ulei, dar dacă vreți tradiție, musai untură să fie). Puiul se tranșează, se scoate spinarea și se desface pieptul în două, ciocănelele de pulpe superioare și aripile. Dăm și măruntaiele la o parte, îl curățăm cu grijă. Frecăm puiul tranșat și curățat cu piper, sare și boia (nu faceți exces de boia).

Pui la ceaun Foto: gatesc.ro

Se încinge untura într-un ceaun neaoș de tuci (se găsesc de cumpărat pe toate drumurile) și se dau bucățile de pui în ceaun la „fiert” în untură. Se lasă cam jumătate de oră. Între timp, meșterim un mujdei bun. „Se oferă cu mujdei smântânos, pâine caldă și șervete multe, să-și poată șterge mâinile mesenii, că n-o să aibă timp de furculișee”, preciza Radu Anton Roman în lucrarea menționată.

Nu mai vorbim de faptul că acest pui se mănâncă cel mai bine cu mămăligă caldă. Imaginați-vă: meseni flămânzi, o aromă și un gust de poveste, mujdei sănătos și bucăți de mămăligă aburinde. Mâncatul tuturor cu poftă, cu mâna.

Puiul, sursă de proteine sănătoase

Se știe că puiul are proteine de înaltă calitate necesare pentru construirea și repararea țesutului muscular. În plus, carnea de pui albă, cum ar fi pieptul de pui fără piele, este mai săracă în grăsimi saturate și calorii decât carnea roșie, fiind ideală pentru controlul greutății. De asemenea, conține o cantitate semnificativă de vitamine și minerale esențiale, cum ar fi fierul, zincul, vitamina B6 și B12, care ajută metabolismul.

„Carnea de pui, în special pieptul de pui fără piele, este bogată în proteine și, în același timp, săracă în calorii. Studiile observaționale au arătat că, atunci când este consumat ca parte a unei diete bogate în legume, puiul poate contribui la reducerea riscului de obezitate. Acest lucru s-ar putea datora conținutului său ridicat de proteine. Puiul este o sursă bogată de colină și conține o cantitate semnificativă de vitamina B12. Ambele substanțe nutritive joacă un rol esențial în dezvoltarea și funcționarea creierului”, precizează Lindsey DeSoto, dietetician american, pentru revista Health.