Sfârșit de vară cu delicii demențiale în bucătărie. Trei rețete românești de final de sezon care te fac „să lingi cratița și pe dosul afumat”
Sfârșitul de vară este una dintre cele mai bogate și darnice perioade din an, din punct de vedere agricol, marcând trecerea spre toamnă printr-o explozie de culori, arome și gusturi. Acum este momentul ideal să încropim niște preparate culinare tradiționale, foarte delicioase și mai ales sănătoase.

Sfârșitul verii vine cu roade foarte bogate. O explozie de culoare și arome. Multe legume ating maturitatea deplină și inundă grădinile lucrate cu grijă. Vorbim de soiurile mari de roșii, precum celebra inimă de bou, un produs cu o dulceață și o savoare de neegalat. Apoi mai sunt toate varietățile de ardei gras, capia, vinetele, dovleceii și zucchini. Să nu uităm de ardeii iuți proaspeți, care pot condimenta mâncărurile celor pasionați de picant. Nu trebuie să uităm de sfecla roșie, morcovii, păstârnacul, ceapa și usturoiul. Așa cum spun oamenii de la țară, este păcat de Dumnezeu să nu-ți bucuri papilele gustative cu niscai mâncăruri aromate, delicioase și foarte sănătoase. Din popor există câteva rețete consacrate, pe diferite regiuni geografice, specifice finalului de vară. Trei dintre acestea sunt o adevărată bucurie a gustului, dar și o porție de sănătate pură.
Festivalul legumelor cu iz mănăstiresc
Una dintre cele mai tari rețete de sfârșit de vară este, fără îndoială, ghiveciul de legume călugăresc. Este o adevărată explozie de culori și texturi. Spre deosebire de tocănițele simple, ghiveciul de vară târzie adună la un loc cartofi, dovlecei, ardei, păstăi de fasole, roșii proaspete și neapărat multă verdeață (mărar și pătrunjel). Numele acestui preparat este de origine turcească, care desemnează oala din pământ ars (lut) în care se gătea pe vremuri, la foc mic, acest amestec bogat de legume. Cuvântul a pătruns în limba română încă din Evul Mediu, pe filieră balcanică, dar și otomană.
Preparatul culinar în sine se gătește de secole la români. Mai ales la mănăstiri, ca un aliment extraordinar pentru zilele de post de peste săptămână. „Mâncărică cumpătată (mai ales în posturile verii) care, dacă e bine rânduită, te face de lingi cratița și pe dosul afumat și pupi și mâna care-a făcut-o, că-i sfințită”, preciza cunoscutul Radu Anton Roman în „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”.

Pentru o asemenea delicatesă izvorâtă din cuhniile călugărești aveți nevoie de un coș plin cu legume: 5 cartofi, 3 morcovi, 2 ardei grași, 1 dovlecel, 1 conopidă, 1 varză mică, 1 farfurie de fasole verde, 1 țelină mică, 100 ml bulion de roșii, 3 cepe, 5 roșii, ulei, 3 legături de pătrunjel verde, sare și piper. Se prepară foarte ușor. Țelina, ceapa, dovlecelul, morcovii și cartofii se curăță de coajă. Ceapa se taie mărunt. În general, toate legumele, decojite sau nu, se taie.
Cubulețe cartofii și dovlecelul, varza fideluță și bucăți mici conopida, fasolea verde și ardeii. Dăm ceapa tocată la călit în ulei. Se undește, nu se arde, este regula principală. Peste ceapă, în ulei, se pun și restul legumelor să se călească puțin. Turnăm apă deasupra, punem sare și piper. Dăm la cuptor tot vasul, cam o oră. După ce am scos la cuptor, sosul trebuie să fie scăzut și aromat. Se pune deasupra verdeață tocată și se consumă cu multă poftă.
Un deliciu de sezon căruia îi este imposibil să-i reziști
O altă mâncare de neuitat, de la finele sezonului estival, este, fără îndoială, tocănița de ardei copți cu smântână. Este o rețetă mai ales specifică Ardealului și Banatului, cu un gust absolut demențial. Efectiv nu te poți opri, mai ales dacă ai și un boț de mămăliguță caldă. Pentru a pregăti această tocăniță aveți nevoie de: 12 ardei capia, o ceapă mare, patru căței de usturoi, ulei, 400 de mililitri de smântână de măcar 20% grăsime, boia dulce, sare și piper. Nu uitați de o legătură de mărar proaspăt.
Două reţete tradiţionale româneşti în care vedeta este urzica. Cum dregem preparatele şi definim gustul ideal
Începem prin a coace ardeii pe plită sau pe grătar. Dacă nu aveți plită sau grătar, merg copți și la cuptor. Se coc până când coaja este arsă pe toate părțile. Se pun ardeii într-un bol, presărăm deasupra lor sare și îi ținem acoperiți pentru 10 minute. După ce i-am ținut la aburi, îi vom curăța (evident, mai ușor) de pieliță, cotor și semințe. Îi tăiem apoi fâșii sau bucăți. Ne apucăm de ceapă. O tăiem mărunt, apoi o călim în ulei. Zdrobim cățeii de usturoi și îi punem la urmă, puțin, la călit, ca să scoatem doar aroma, nu să ardem usturoiul.
Ulterior, punem rapid și ardeii tăiați peste ceapa și usturoiul la călit. Amestecăm bine și îi lăsăm pe foc maximum șapte minute. Dăm focul la minimum și turnăm smântâna peste ardei. Amestecăm bine. Punem sare, piper și boia dulce. La final, lăsăm să dea totul în clocot cam trei minute, maximum cinci minute. Sosul trebuie să fie gros, cremos. La urmă, după ce am luat de pe foc, presărăm mărar. Facem o mămăliguță și ne bucurăm fiecare papilă gustativă.
Păstăi țărănești și farmecul unei mâncări ușoare și neaoșe
Tot vara târziu, păstăile proaspete sunt fragede și dulci, încât este păcat să nu le transformi într-o mâncare apetisantă. Este un fel de mâncare țărănesc, neaoș, cu o dulceață aparte și, mai ales, cu nostalgii pentru cei care au prins verile la bunici. Este mâncare de dinainte de întoarcerea la oraș și începerea școlii. Se folosește o jumătate de kilogram de păstăi tinere, ulei, oțet, o legătură de mărar, două căpățâni de usturoi, un pahar de iaurt (îl scoatem din schemă dacă este post).
Bunătăți lipovenești făcute în barcă: secretul borșului și alte rețete specifice caselor albastre cu stufSe prepară foarte ușor. Întâi pregătim fasolea. O curățăm de codițe și o tăiem în bucăți de maximum cinci centimetri, apoi o punem la fiert în apă cu sare. „Fasolea nu se fierbe în exces ca să se desfacă, ci se ia de pe foc cu puțin înainte de a se înmuia de tot, pentru a nu se transforma în piure la amestecare”, preciza Radu Anton Roman în aceeași lucrare.

Ulterior, preparăm sosul. Mai precis, pisăm usturoiul și-l facem pastă, frecând bine cu ulei, sare, oțet și iaurt. Punem fasolea fiartă într-un vas, adăugăm sosul de usturoi și presărăm la urmă mărarul verde. Merge de minune cu o mămăliguță molcuță, nu din aceea vârtoasă. Nu trebuie să uităm în acest sezon nici de ardeii, roșiile sau dovleceii umpluți cu carne sau brânză. Sunt un adevărat deliciu și ușor de făcut. La ghiveciul călugăresc există și o variantă de ghiveci măcelăresc, care include și carne.




















































