O colecție de 182 de rețete ardelenești din bătrâni, în volumul „Zămuri“, de Mircea Groza

Volumul conține 182 de rețete de supe și ciorbe, culese în peste 40 de ani de către Mircea Groza, de la bătrânii din satele sălăjene.

Micrea Groza a adunat rețete de la bătrânii din Sălaj

Editura GastroArt și Cărturești.ro anunță începerea campaniei de precomenzi pentru una dintre cele mai așteptate cărți culinare românești, volumul „ZĂMURI – supe, zupe și năcreli“ (rețete ardelenești din bătrâni), semnat de maestrul Mircea Groza. Este primul volum dintr-o serie de autor dedicată cercetătorului sălăjean, editura anunțând că deja se lucrează la cea de a doua antologie de rețete dedicată topalelor și tocanelor.

Rețetele sunt scrise în limbaj regional, o transliterare fonetică, prin care autorul încearcă să conserve atât patrimoniul culinar cât și specificul zonei. Volumul beneficiază și de un glosar cu sute de termeni explicați.

Mircea Groza este unul dintre cei mai renumiți culegători de rețete vechi, arheolog culinar și mentor pentru mulți bucătari. Activitatea sa a fost remarcată de autoritățile locale și centrale, asociațiile de bucătari naționale și internaționale, fiind recompensat cu zeci de premii de excelență pentru activitate.

Prefața cărții este semnată de Cătălin Ștefănescu, postfața îi aparține lui Cosmin Dragomir iar, pe coperta IV, Oana Coantă, Adi Hădean și Radu Dumitrescu recomandă acest volum. Fotografiile și conceptul copertelor aparțin lui Răzvan A. Voiculescu.

„Încerc, prin aceste scrieri, să redau specificul local în ceea ce privește gastronomia locală, aș zice mai exact, alimentația populară. Ceea ce este reprezentativ din acest punct de vedere este fericita îmbinare a rețetelor a cel puțin patru etnii - români, maghiari, slovaci, evrei - și obișnuința folosirii unor anumite ingrediente, specifice unora, obiceiuri preluate de toți ceilalți. Exemple sunt multe, cartofii folosiți în special de slovaci, ceapa provenită de pe valea Crasnei, mai ales în satele vecine comunei Pericei, ciuperci de pădure, întinsele livezi și vii ale căror fructe sunt tot mai folosite în bucătărie. De câțiva ani public sub diferite forme rețete vechi din zona mea.

Le ofer cu drag celor interesați, sunt contactat destul de des pentru detalii dar și pentru a mi se transmite că multe dintre rețetele mele sunt încercate și devin parte din meniul unor familii. Sunt și restaurante în țară care folosesc rețetele mele, de fapt rețetele vechi ale socăcițelor. Se pare că este un trend real de întoarcere spre tradițiile culinare. Din ce în ce mai des se face o paralelă între mâncarea sănătoasă și rețetele tradiționale. Observ cu bucurie că în multe concursuri și festivaluri gastronomice, chiar și în unele show-uri televizate, apar tot mai des referiri la bucătăria tradițională. Cred cu tărie că România are o bucătărie tradițională“, spune Mircea Groza.

 „Este foarte important pentru noi ca cititorii să precomande cartea pentru a putea calibra tirajul final. În condițiile în care în ultimii ani atât costul hârtiei cât și serviciile și-au triplat prețul, o estimare prealabilă a numărului de potențiali cumpărători duce la eficientizarea costurilor și la o remunerație pe măsură pentru autor chiar dacă considerăm că cercetarea făcută în aproape jumătate de secol este inestimabilă“, spune Cosmin Dragomir, de la editura GastroArt.

„Mircea Groza e primul meu mentor, în întregul sens al cuvântului. Ne-am întâlnit în 2008 la un târg de mâncare, iar de atunci încoace am avut multe experiențe gastronomice minunate împreună. Cunoștințele lui profunde despre mâncarea tradițională românească, mai cu seamă despre mâncarea transilvăneană, vin dintr-un studiu căruia i s-a dedicat total în ultimele decenii. Ar fi bine să profităm cu toții de această dedicare și să ducem povestea mai departe“, a spus și Adrian Hădean.