Am condus noua Mazda2 1.5 SKYACTIV - Plină de vigoare şi extrem de economică

Uneori, un aspect drăguţ şi nişte caracteristici dinamice foarte bune îţi vor fi de ajuns pentru a te separa în cel mai bun sens al cuvântului de rivalii tăi.

În toamna lui 2007, preluam cheia de la (pe atunci) noua Mazda2, pregătindu-mă să parcurg cei aproximativ 100km dintre Florenţa şi Siena, în cadrul evenimentului de lansare internaţională a acelui model. Bine, dacă mergi pe autostradă sunt mai puţini km, vreo 75 parcă, dar cum noi am căutat nişte drumuri mai virajate, am ajuns să mă bucur de caracteristicile sale surprinzător de.. dinamice pe nişte serpentine de toată frumuseţea. Îmi amintesc de acele clipe nu doar pentru că era vorba de aceeaşi marcă/model, ci şi pentru că într-un fel, Mazda2 a fost maşina care m-a convins să nu mă mai uit numai în direcţia unui Clio RS, Fiesta ST sau Polo GTI, ori de câte ori mă gândeam la un hatchback micuţ cu caracteristici sportive.

Încă de pe atunci, Mazda2 era un “altfel” de maşină mică. Spre deosebire de obişnuitele Clio, Fiesta, Ibiza şi aşa mai departe, 2-ul avea o direcţie mai fermă, un pedalier şi schimbător mai sportiv şi un tren de rulare extrem de reuşit. Pentru mine nici nu se putea mai bine. Însă mă tot gândeam la cei care poate că nu vor un ambreiaj mai dur sau poate chiar îşi doresc o direcţie mai moale şi prietenoasă în oraş. Sincer să fiu, Mazda, ca marcă, nu a fost niciodată pe gustul tuturor, în ciuda faptului că au făcut întotdeauna maşini excelente – mai ales pentru cei care au un stil mai dinamic de condus.

Aşa şi vechiul 2 – nu l-am putut recomanda chiar pentru toată lumea, mai ales dacă persoana respectivă era un începător/începătoare, în căutarea unei maşini de oraş, uşor de condus, manevrat şi parcat. E un fel de sindromul MINI Cooper – o altă maşină care uneori e prea sportivă pentru binele ei. Mă rog, aşa era generaţia precedentă.

Totuşi, acum avem o nouă Mazda2, care pare să deţină toate armele necesare luptei sale pentru supremaţia segmentului hatchback-urilor mici, dominat în prezent de Clio, Fiesta, 208 şi Polo.

Ca aspect exterior, dacă ai fost fan al modelului precedent, atunci sigur o să-ţi placă şi acesta nou, cel puţin la fel de mult. Design-ul este tipic Japonez, formele sunt inconfundabile Mazda, iar rezultatul, cel puţin din punctul meu de vedere, este unul pozitiv. Noua Mazda2 are foarte mult caracter (estetic şi nu numai), iar asta spune mult atât despre ea cât şi despre cei care vor alege să o achiziţioneze.

Dimensiunile sunt şi ele mai generoase decât la generaţia trecută, mai ales ampatamentul şi lungimea totală.  Chiar şi aşa, aceste lucruri nu sunt extrem de clare atunci când o priveşti pentru prima oară. Primele lucruri pe care le observi sunt, evident, trăsăturile de design, spatele drăguţ, privirea agresivă şi aşa mai departe.

Mi-a convenit faptul că modelul testat a fost alb, deoarce aşa cum am mai zis-o de câteva ori, dacă arăţi bine pe alb, arăţi bine punct. Aşadar să fie totuşi Mazda2 cea mai frumoasă maşină din clasa ei? Nu m-aş aventura să spun asta, întrucât Clio este redutabil din acest punct de vedere – cel puţin pentru moment. Totuşi simt că pot argumenta şi în favoarea 2-ului destul de mult.

La interior, ei bine, nicio surpriză. Adică m-am simţit grozav! Nu doar datorită nivelului de echipare despre care am să vă povestesc imediat, ci deoarece senzaţia pe care o ai atunci când conduci o Mazda2, este una de dinamism pur – ceea ce pe mine m-a cucerit destul de rapid. Plus că planşa de bord are un design frumos, comenzile sunt amplasate ergonomic, materialele sunt plăcute, la fel ca şi scaunele şi poziţia de la volan. Nu ştiu dacă m-am simţit mai bine de atât în vreunul din rivalii săi actuali.

Ca dotări, am avut ABS, DSC & TCS, sistem de monitorizare presiune pneuri, buton start-stop, sistem i-Stop, 6 airbag-uri, geamuri electrice faţă-spate, computer bord, comenzi audio pe volan, oglinzi electrice şi încălzite cu capace în culoarea caroseriei, aer condiţionat manual, volan îmbrăcat în piele, limitator acustic ajustabil viteză, Bluetooth & Pilot automat cu comenzi pe volan, jante 15″, geamuri fumurii spate şi lunetă, proiectoare ceaţă, CD player cu 6 difuzoare plus două porturi USB & port AUX, display color 7″ cu touchscreen, centru de comanda HMI şi sistem avertizare depăşire bandă de rulare.

Destul de bine, nu? Pe deasupra, toate acestea au fost standard pe versiunea condusă, numită Hazumi. Însă după cum vă veţi da seama şi din imagini, cele mai interesante lucruri din interior au fost tapiţeria textilă roşie şi ornamentele roşii/panoul de bord alb, specifice Hazumi, alături de senzorii de ploaie şi de lumină, scaunele faţă încălzite şi senzorii de parcare pe spate.

Fără nicio exagerare, din punct de vedere al interiorului, această Mazda2 este una din cele mai reuşite maşini pe care le-am condus vreodată în acest segment.

La capitolul de performanţă, avem un propulsor SKYACTIV-G de 1.5 litri, 90 CP şi un cuplu maxim în valoare de 148 Nm. Este extrem de plăcut de exploatat, poate printre cele mai bune unităţi aspirate (non-turbo) din industrie, pe acest segment evident. În linie dreaptă, poate atinge 100km/h în 9.4 secunde, cu o secundă mai rapid decât vechiul model care avea 103 CP. Consumul mediu este excelent şi el, undeva la 4.5 litri/100km.

Alţi factori care fac din Mazda2 una din cele mai sportive maşini de clasă mică pe care le poţi achiziţiona astăzi, sunt direcţia si transmisia manuală cu 5 trepte – unde aceasta din urmă este absolut perfect etajată. Cât despre direcţie, am rămas profund impresionat. Este mai prietenoasă în oraş decât cea de pe vechiul model, dar se întăreşte mai bine şi oferă şi mai mult feedback pe viraje şi la viteze de autostradă decât ţi-ai fi imaginat iniţial. Aş spune că în momentul de faţă, Mazda2 este cel mai bun “non-hothatch” din segment – şi nici nu ai nevoie de foarte mulţi cai putere pentru a te bucura de agilitatea de care dă dovadă.

Pentru că aşa sunt eu de felul meu, am tot căutat termeni de comparaţie pentru modelul testat şi iată, cred că am găsit unul care este absolut perfect: vechiul Suzuki Swift Sport. Da, cel de 125 cp, 148 Nm, care era senzaţional de distractiv pe viraje şi de ţinut sus în ture. La fel şi această Mazda2 1.5 SKYACTIV 90. Este mai lentă până la 100km/h cu doar jumătate de secundă faţă de Swift Sport şi în ciuda faptului că Suzuki-ul era puţin mai rigid, prefer direcţia 2-ului în absolut orice zi a săptămânii.

Preţul modelului testat este 15.590 euro cu tot cu TVA. Ca termen de comparaţie, un Ford Fiesta 1.0 EcoBoost 100cp cu nivel de echipare similar (Titanium) este mai ieftin cu circa 500 euro însă în ciuda cailor putere suplimentari, este mai lent până la 100km/h cu aproximativ 2 secunde. Două secunde!

În concluzie, ce avem noi aici este un câştigător. Arată bine, are un interior foarte reuşit, un motor excepţional, o direcţie mai mult decât impresionantă şi nu în ultimul rând, un preţ pe care ţi-l poţi justifica oricând.