România se pune în mişcare şi îşi redefineşte stilul de viaţă

România a ieşit din perioada regimului comunist cu restanţe care au făcut-o să îşi caute mijloacele şi resursele pentru a depăşi un moment istoric sensibil. Una dintre aceste restanţe a fost atitudinea faţă de sport.

Pentru cei mai mulţi oameni, ora de educaţie fizică era parte a unui program de control. Nu conta atât de mult cultivarea plăcerii de a face mişcare şi nici înclinaţia de a te simţi bine în propria piele practicând un sport de care eşti pur şi simplu atras, ci mai degrabă sportul devenea o probă impusă. Ca atare, după decembrie ’89, sportul, mişcarea sau educaţia fizică au fost considerate ca aparţinând celor care îşi dedicau viaţa performanţei. Ceea ce însemna că România avea foarte mulţi spectatori şi foarte puţine persoane dispuse să facă mişcare în mod regulat.

Succesul unui proiect de tipul „Cea mai mare oră de sport” are, de aceea, ceva uimitor. An de an, Telekom Romania organizează, în mai multe oraşe din România, un Festival de sport în toată regula. Mii de participanţi, zeci de mii de suporteri, sute de instructori, zeci de clase de sport, 21 de oraşe participante. Cam aşa a arătat cea de-a VII-a ediţie a evenimentului.

Când am văzut desfăşurarea de forţe din Bucureşti ne-a fost clar că ceva s-a schimbat fundamental în atitudinea românilor faţă de o viaţă din care nu lipseşte sportul. În Capitală au participat 2.500 de persoane, susţinute de peste 20.000 de spectatori. Totul a fost organizat în jurul a 15 clase de fitness, coordonate de 35 de instructori, şi a 9 zone de sport: cycling, postural, bootcamp, streetworkout, freewheel, tenis de masă, fotbal, handbal, ştafetă alergare.

Această schimbare nu s-a întâmplat peste noapte. Pe de o parte, a contat organizarea acestui eveniment timp de 7 ani consecutivi, în 3 oraşe, iar pe de altă parte, a contat exemplul fiecărei persoane de a include mişcarea în stilul său de viaţă. Pas cu pas, România s-a pus în mişcare. Şi, cel mai important, i-a plăcut.

În total, Bucureştiul, Braşovul şi Mamaia au atras peste 50.000 de persoane la cea de-a VII-a ediţie a Celei mai mari ore de sport. Totul a fost organizat cu ajutorul a 35 de clase de fitness, coordonate de 118 instructori naţionali şi internaţionali, şi a 18 zone de sport precum: cycling, streetWorkout, freewheel, tenis de masă, fotbal, handbal, cross up&down, bootcamp, postural. În plus, festivalul a prilejuit şi punerea la dispoziţia participanţilor din Bucureşti, Braşov şi Mamaia, a trei zone medicale asigurate de BTL România, care a oferit peste 500 de teste EKG pentru depistarea sindromului de moarte subită şi sesiuni de estetică medicală; Crucea Roşie, care a oferit cursuri de prim ajutor şi resuscitare pentru 100 de copii şi adulţi şi de Fundaţia Leventer, care a oferit teste pentru depistarea cancerului de piele.

Mai mult decât atât, cu fiecare ediţie a festivalului Cea mai mare oră de sport, Fundaţia Telekom Romania a reuşit să susţină mai multe cauze umanitare. Anul acesta, au fost strânse suficiente fonduri pentru susţinerea a două cauze caritabile: 40 de familii fără venituri din judeţul Giurgiu vor primi aproximativ 1000 de kg de alimente neperisabile, iar Hospice Casa Speranţei va primi ajutor financiar pentru copiii şi adulţii cu boli incurabile din cadrul Centrului, ca urmare a organizării crosului Mişcarea face bine din cadrul evenimentului Cea mai mare oră de sport, de la Braşov.

Astfel de acţiuni ne arată că pasiunea pentru un stil de viaţă sănătos din care nu lipseşte mişcarea este suficient de răspândită cât pentru a schimba în bine viaţa unora dintre cei care au nevoie de ajutor.

Cea mai mare oră de sport este parte a campaniei CSR derulate de Telekom Romania - Mişcarea face bine. Iar acest bine se referă nu doar la cei care fac mişcare, ci are impact şi asupra celor care au nevoie de sprijinul nostru.

Pe scurt, Cea mai mare oră de sport creşte de la un an la altul. Semn că a inspirat deja un stil de viaţă.