Portretul de ultras al lui George Simion, bătăi cu jandarmii și mesaje rasiste: ne striga că este împotriva clasei politice și că toate partidele sunt niște gunoaie

S-a bătut monedă în ultimele zile pe faptul că România are de ales între un fost olimpic la matematică și un fost ultras din galerie. Tema a fost preluată și dusă mai departe de presa sportivă internațională, care l-a „zugrăvit” pe George Siimon (38 de ani).

George Simion era protestatar de meserie

„Simion a fost prezent la meciul Bulgaria-România, din 2007, marcat de incidente violente în tribune. Fanii români au creat probleme pe stadionul Vasil Levski din Sofia, jandarmeria bulgară a folosit bastoane pentru a înăbuși revolta.

În timpul acelei călătorii, un fan român a fost arestat de autoritățile bulgare. George Simion avea 21 de ani și se afla în prima linie. În 2011, când echipa națională a înfruntat Bosnia, Simion a fost fotografiat lângă un banner rasist. Mesajul, tradus din bosniacă, suna astfel: „Țiganii cheamă țiganii”.

Un an mai târziu, în timpul meciului amical dintre România și Uruguay, de pe Arena din București, a fost protagonistul unui protest împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Cu acea ocazie, Simion și alți ultrași au manifestat împotriva Gold Corporation, responsabilă de un controversat proiect minier de aur din regiune.

De-a lungul anilor, legăturile lui Simion cu foștii săi colegi s-au răcit. Iar ultrașii au mers chiar atât de departe încât l-au contestat și s-au distanțat de el.

„Ne striga că este împotriva clasei politice și că toate partidele sunt niște gunoaie. Acum este cu ei, în lumea lor, și este greu să-l deosebești de ceilalți. Pentru noi, este o dezamăgire să vedem cât de mult s-a schimbat în acești ani”, au spus ei. Simion a fost, de asemenea, cofondator al principalelor galerii care susține echipa națională a României, Honor et Patria și Ust”, scrie publicația italiană La Gazzetta dello Sport.

Italienii promovează o declarație de-a lui Simion, care susține că s-a rupt de lumea stadioanelor: „Merg la meciurile echipei naționale ale României. Sunt singurele meciuri pe care le-am urmărit într-un mod organizat”.