Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Bucureștiul, la fel ca marile orașe ale lumii: Capitala va avea încasări uriașe în weekend printre înjurături

Publicat: 10.10.2024 08:30

„Degeaba alergi. Trebuia să pornești la timp“. Iată un banc distribuit, zilele acestea, în mediul online care descrie cum sunt priviți alergătorii de către cei care nu văd niciun rost în această activitate.

Arcul de Triumf a fost, în ultimii ani, pe traseul Maratonului. FOTO: Facebook

La modul cel mai serios însă, alergarea, prea puțin savurată la noi, e un sport aflat pe un trend ascendent la nivel global. În marile orașe ale lumii, Londra, New York, Tokyo sau Berlin, să prinzi un loc la startul maratonului organizat anual e un vis după care „aleargă“, ani la rând, sute de mii de oameni. La aceste curse, numărul de cereri e atât de mare, încât se organizează tombole pentru cei care nu îndeplinesc baremul de calificare (timpii stabiliți de organizatori pentru fiecare categorie de vârstă).

Iar în orașele unde maratoanele acceptă încă participanți, după criteriul „primul venit, primul servit“, locurile se epuizează în timp record. Atenție: vorbim despre oameni care plătesc de la 120 de euro în sus, ca să alerge la Paris, Valencia sau Rotterdam. În aceste orașe, înscrierea e mai accesibilă, în comparație cu maratoanele majore, cinci la număr: Boston, Chicago, New York, Berlin și Tokyo.

Bucureștiul a „crescut“ spectaculos

La noi, Maratonul București a reapărut, după o întrerupere de câțiva ani, datorită Valeriei Răcila van Groningen (67 de ani). Fostă campioană olimpică la canotaj, aceasta a „resuscitat“ Maratonul București, în 2008, pentru că s-a întors la „prima dragoste“, ea făcând atletism, înainte de a se orienta spre canotaj.

La prima ediție, numărul participanților la Maratonul București n-a atins nici măcar 1.000. Iar cei care au fost la start au fost priviți ca niște „nebuni“ de mulți dintre trecătorii de pe margine. Din fericire, odată cu trecerea anilor, România a făcut progrese remarcabile. Desigur, încă nu ne putem compara cu ce e în Occident și în America. Dar și la noi se vede un trend crescător. Atât în ceea ce privește sportul de masă, cât și popularitatea alergării.

De altfel, în acest weekend, când se vor organiza mai multe curse în cadrul Maratonului București, locurile au fost deja epuizate pentru probele de 10k, 21k și maraton! Iar faptul că 1.600 de oameni au ales provocarea de parcurge distanța de 42,195 de kilometri e impresionant. Și un semn clar că și la noi lucrurile merg în direcția bună.

De ce să alergi?

Cursele organizate de Bucharest Running Club, printre care și Maratonul București, sunt „vinovate“ pentru că mulți români s-au îndrăgostit de alergare, de-a lungul anilor. Vorbim despre oameni care n-aveau nicio tangență cu acest sport, însă încurajați de rude și de prieteni sau, pur și simplu, din curiozitate, din dorința de a câștiga un pariu, au participat la o probă. Și, cu acest prilej, au aflat că alergarea desface „cutia de endorfine“. S-a dovedit științific că hormonul fericirii se eliberează în organism în mai multe feluri. În capul listei e trecută efectuarea exercițiilor fizice.

Orice om care a alergat măcar 20-30 de minute poate confirma că, după terminarea traseului, a avut o stare emoțională mult mai bună. „La pachet“ cu acest câștig vine, de multe ori, și dorința de a îndeplini un obiectiv care, la început, pare o „misiune imposibilă“. Așa se „nasc“ alergătorii competitivi. Care pornesc de la distanțe scurte, de 5 kilometri de pildă. Cum pofta vine mâncând, apare, ulterior, tentația unor probe mai lungi, visul suprem fiind maratonul (42,195 de kilometri) care e considerat proba regină a atletismului.

Citește și: România, la 42,195 kilometri de bun simț și normalitate: „Avem niște ființe individualiste și foarte leneșe“ VIDEO

Și, ca să ne dăm seama de ascensiunea spectaculoasă a maratonului, trebuie să precizăm că, în acest an, s-au înregistrat cifre record la capitolul celor care au trecut linia de sosire, atât la Paris (54,175 de oameni), cât și la Berlin (54,062 de oameni). Diferența e, într-adevăr, uriașă față de București, însă în aceste orașe maratonul are o tradiție de zeci de ani. La Boston, de pildă, unde alergarea e „sfântă“, prima ediție a maratonului a avut loc în 1897. Adică, acum 127 de ani!

Bucureștiul câștigă bani mulți

Maratoanele stradale au dat naștere la ceea ce se numește „turism sportiv“. Pentru că sunt mii de oameni care călătoresc în jurul lumii – inclusiv în Coreea de Nord până să vină pandemia! – ca să alerge într-un maraton. În Franța, spre exemplu, Schneider Electric Marathon de Paris e un eveniment care generează, anual, milioane de euro pentru oraș. Și din acest motiv, dar și datorită aprecierii pentru sportul de masă, parizienii vin să încurajeze, cu miile, alergătorii pe traseu, fără să se plângă de restricționarea traficului rutier.

La noi, încă suntem departe de așa ceva, dar și capitala câștigă mulți bani datorită turismului sportiv. Maratonul București din acest weekend cuprinde și Campionatul Mondial de Maraton Masters, destinat alergătorilor de +35 de ani. „Sunt înscriși 500 de alergători din 44 de țări de pe toate continentele“, ne-a spus Laurențiu Mihai (organizator Bucharest Running Club) în cadrul Adevărul Live. Acești oameni, care vor sosi în România exclusiv pentru maratonul de duminică, plus sute de alți participanț în cursele open, se vor caza la București și vor cheltui sume mari la noi. Așadar, toată comunitatea are de câștigat de pe urma unui astfel de eveniment. Ca de obicei însă vor fi și oameni nemulțumiți din motive pe care Adevărul le-a explicat aici.

1,1

milioane de oameni termină un maraton, în fiecare an, la nivel mondial. Ceea ce înseamnă 0.01% raportat la populația planetei.

Istoric

Sâmbătă și duminică se vor organiza cursele din cadrul Bucharest Marathon, ediția a 16-a. În 2020, evenimentul s-a anulat cu o zi înainte de start din cauza pandemiei. La masculin, recordul e deținut de Hosea Kipkemboi (Kenya) din 2019, cu timpul de 2 ore, 10 minute și 51 de secunde. La feminin, stă în picioare din 2011 recordul lui Tekla Getu (Ethiopia), cu timpul de 2 ore, 32 de minute și 20 de secunde.

Citește și: România a luat și a 10-a medalie olimpică, la Paris, grație unui jurnalist adevărat de sport REPORTAJ