Lecție pentru Micul Paris: Capitala Franței ne-a arătat cum se mândrește cu un eveniment hulit și înjurat la București EXCLUSIV
0„Weekend Adevărul“ a asistat de la fața locului la cel mai mare maraton al lumii ca număr de alergători care trec linia de sosire. În Hexagon, evenimentul e o veritabilă sărbătoare și o mașină de făcut bani pentru oraș. Prin comparație, la București, în weekend-ul cursei, curg înjurăturile pentru organizatori și participanți.
Din 2008, de când a „resuscitat“ Maratonul București – organizarea se oprise la începutul anilor ’90 – Valeria Răcilă van Groningen (66 de ani), fostă campioană olimpică la canotaj, a vorbit, în permanență, despre două aspecte: promovarea sportului de masă și turismul sportiv.
La 16 ani de atunci, România a înregistrat, într-adevăr, un progres în ceea ce privește practicarea sportului amator, pentru sănătatea fizică și mentală, însă, în continuare, ocupăm ultimele locuri în mai toate clasamentele din Europa la acest capitol. Iar turismul sportiv și importanța valorificării acestui sector e un subiect la care suntem, de asemenea, la ani-lumină distanță de țările dezvoltate. Înțelegi acest lucru, dar și inabilitatea noastră de a percepe potențialul turismului sportiv, când asiști la un eveniment de dimensiunea Maratonului de la Paris.
Brandul Paris, valorificat la maxim
Organizată în premieră în 1976, deci acum 48 de ani, cursa din Capitala Franței a fost, la început, una modestă, pentru simplul motiv că francezii, spre deosebire de americani, n-au avut cultura alergării stradale. Treptat însă, au deprins gustul! Iar astăzi, dacă ai face o plimbare în centrul Parisului, e imposibil să nu vezi alergători pe niște străzi aglomerate care își fac loc printre turiști și pietoni. Și, odată cu creșterea popularității acestui sport în Franța, a explodat notorietatea, dar și dimensiunea Maratonului de la Paris. Care, astăzi, a devenit o mașină de făcut bani pentru comunitate. Iată doar niște cifre care vorbesc de la sine:
*Potrivit presei franceze, organizatorii maratonului, Amaury Sport Organisation (ASO), plătesc vreo 800.000 de euro anual doar pentru a folosi brandul „Paris“.
*Cursa de 42,195 de kilometri generează venituri care se apropie de 10.000.000 de euro la fiecare ediție. Această sumă cuprinde taxele de participare (pornesc de la 120 de euro și depășesc și 200, în funcție de opțiuni și perioada înscrierii) și banii obținuți de la sponsori. Din 2013, „Schneider Electric“, o multinațională care furnizează echipamente și soluții energetice la nivel global, a devenit principalul partener al maratonului. Japonezii de la „Asics“ sunt sponsorul tehnic al cursei.
*Peste 30 la sută dintre participanți sunt străini. Ceea ce explică faptul că, în weekend-ul trecut, când s-a organizat „Schneider Electric Marathon de Paris 2024“, peste 80 la sută din hotelurile din oraș au fost rezervate.
*În spatele fiecărui alergător străin sau din afara orașului s-a aflat cel puțin un însoțitor, dacă nu și mai mulți! Asta ca să înțelegem câți oameni au sosit la Paris cu ocazia maratonului. Așadar, prin valorificarea turismului sportiv, Capitala Franței a încasat niște milioane bune de euro.
Au stat pe străzi să încurajeze niște necunoscuți...
Dincolo de aspectul financiar al Maratonului de la Paris, atmosfera cursei e ceva... de nedescris! Practic, plătind taxa de înscriere, una foarte mare inclusiv dacă te-ai înregistra de acum pentru ediția din 2025, „cumperi“ șansa de a alerga pe străzile unui oraș superb, plus această atmosferă fantastică.
Duminică trecută, întrucât au fost peste 55.000 de alergători, startul s-a dat în mai multe valuri. Primii au pornit pe traseu sportivii de elită, la ora 8 dimineață. Cursa lor a fost transmisă live de Eurosport, inclusiv la noi, cu comentariul lui Adi Dobre. Startul următoarelor valuri a fost programat, după cum se poate vedea mai jos, de la cei mai rapizi alergători la cei mai lenți:
*Ora 08.05: alergătorii care și-au propus să încheie cursa în 3 ore
*Ora 08.27: alergătorii de 3 ore și 15 minute
*Ora 08.47: alergătorii de 3 ore și 30 de minute
*Ora 09.26: alergătorii de 3 ore și 45 de minute
*Ora 10.06: alergătorii de 4 ore
*Ora 10.51: alergătorii de 4 ore și 15 minute
*Ora 11.10: alergătorii de +4 ore și 30 de minute
După cum se poate observa, deși a existat o diferență de trei ore, între primii participanți care au pornit și ultimii, mii de oameni au stat pe străzi ca să încurajeze. Atenție: nu vorbim doar despre prietenii și rudele alergătorilor, prezenți în număr mare într-adevăr, dar și despre mii și mii de parizieni care au ținut să-și petreacă duminica, făcând parte din această sărbătoare a orașului în calitate de spectatori.
Iar în ultimii 4-5 kilometri de pe traseu, atmosfera a fost comparabilă cu ce vedem la televizor, pe marile stadioane ale lumii, la meciurile de fotbal! Aici, numărul spectatorilor a fost atât de mare, încât traseul s-a îngustat, devenind ca un fel de culoar pentru gladiatori! Pe margine, oameni de rând, „înarmați“ cu steagurile Franței, cu bannere de încurajare, lovind zgomotos panourile de pe margine și strigând numele alergătorilor (înscrise pe numărul de concurs) au creat o atmosferă emoționantă. Practic, pe ultima „bucată“ de 5 kilometri, fiecare alergător a fost purtat spre linia de sosire de acești spectatori magnifici!
VEZI IMAGINI DE LA PARIS MARATHON
La noi, primești înjurături la greu
Atmosfera fabuloasă de la Paris e în contrast total cu ce vedem la noi, în fiecare octombrie, când se organizează Maratonul București.
Pe lângă faptul că la noi e de neconceput pentru mulți oameni să vină să stea pe străzi, într-o zi de duminică, ca să încurajeze niște alergători, mai grav e că Maratonul București e un „magnet“ de înjurături și jigniri pentru organizatori și participanți! Iar asta pentru că în ziua cursei traficul e restricționat, timp de 4-5 ore. Prin comparație, la Paris, dar și în alte orașe ale lumii, se întâmplă fix același lucru, dar vreo 10 ore! Iar asta din cauza numărului foarte mare de alergători.
Desigur, și în aceste orașe, blocarea traficului creează probleme. Diferența e că, la Paris de pildă, oamenii au învățat să treacă peste acest incovenient. Pentru că au înțeles că întreaga comunitate are de câștigat, în primul rând din punct de vedere financiar, de pe urma maratonului. Iar apoi pentru că există respect și prețuire pentru efortul unor oameni care s-au pregătit luni întregi ca să alerge într-o asemenea cursă.
Și mai e un aspect de subliniat: la noi, din cauza unui individualism feroce, mulți nu înțeleg importanța și valoarea unui eveniment, dacă nu-i implică în mod direct! Despre acest lucru a scris omul de radio, Ciprian Muntele, anul trecut, când Maratonul București a declanșat încă un val de nemulțumiri și revoltă în rândul celor care au fost afectați de restricționarea parțială a traficului rutier.
„Faptul că într-o duminică dimineață se creează blocaje în trafic, ca urmare a opririi circulației pe anumite străzi, e sau ar trebui să fie cea mai bună oglindă care ne arată cine suntem sau cine am devenit noi. Niște ființe individualiste, foarte leneșe, dependente de mașina personală și extrem de puțin dispuse la orice fel de compromis atunci când vine vorba de apartenența noastră la comunitate. Și, în general, niște ființe acre cărora le lipsește definitiv orice fel de bucurie de grup. A oricărui alt grup din care eu nu fac parte. Nu mă interesează ce fac alții, pe mine mă interesează doar ce fac eu, familia și prietenii mei. Și aici se oprește întreaga evoluție socială a acestor oameni“, a fost un fragment din postarea lui Ciprian Muntele care explică perfect mentalitatea românească a celor care înjură Maratonul București.
Cele mai mari maratoane ale lumii
Eveniment Alergători care au încheiat cursa
Schneider Electric Marathon de Paris 54.175
TCS New York City Marathon 51.290
Bank Of America Chicago Marathon 48.398
TCS London Marathon 43.965
Tokyo Marathon 36.751
*Cifrele pentru Paris și Tokyo sunt de la edițiile din acest an. La celelalte curse, bilanțul e de la ultima ediție, cea din 2023.
Ziariștii noștri de sport critică maratonul, ai lor publică un supliment de 76 de pagini
Modul în care francezii prețuiesc Maratonul de la Paris reiese nu doar din atmosfera creată de oamenii de rând, dar și din mediatizarea evenimentului. Luni, la o zi după cursă, „L’Equipe“, una dintre cele mai importante publicații de sport de pe planetă, a tipărit un supliment de 76 de pagini dedicat maratonului. În care a publicat numele și timpii tuturor celor care au trecut linia de sosire. Coperta suplimentului a avut un titlu superb. Care reflectă, de asemenea, respectul și prețuirea pentru sportul amator: „54.175 de câștigători“. Aluzie la numărul celor care au terminat Maratonul Paris, ediția 2024. Și aici, comparația cu ce se întâmplă la noi e de-a dreptul dureroasă! Pentru că știrile despre Maratonul București sunt, aproape în întregime, despre restricționarea traficului. Iar în mediul online alergătorii amatori, din cauza cărora se întâmplă acest „cataclism“, sunt catalogați niște sportivi ratați, disperați după atenție. Acum câțiva ani, s-a ajuns atât de departe încât un post de sport (!), cu niște ziariști de sport în platou (!), a criticat organizarea Maratonului București. Motivul? Invitaților le-a fost îngreunat drumul parcurs cu mașina până la emisiune din cauza traficului restricționat!
Dănuț Cernat și-a lungit seria fabuloasă la Paris
În cadrul Maratonului de la Paris au fost prezenți și foarte mulți alergători din România. Zborurile care au plecat, începând de joi, spre Capitala Franței au avut mulți pasageri care au aterizat pe Charles de Gaulle sau Beauvis pentru cursa de duminică. Și pe traseu au fost mulți români care și-au încurajat prietenii, fluturând tricolorul. Printre cei care au trecut linia de sosire s-a numărat și Dănuț Cernat. La Paris, acesta a bifat maratonul cu numărul 212! Și, la 53 de ani, maratonistul din România are calendarul plin pentru acest sezon competițional! În această duminică, el va alerga la Maratonul de la Limassol, după care, în weekend-ul următor, mai precis pe 21 aprilie, va lua startul la Maratonul de la Londra. Urmează alte curse și în luna mai (Geneva și Sibiu), pentru ca luna iunie să marcheze revenirea în Franța pentru Maratonul de la Caen.
Se încarcă comentariile...
