Analiză România, pusă în fața noilor baze secrete rusești. General: „NATO are un punct slab în fața lor”

Flancul de est intră în alertă, după ce au apărut informații despre noi baze rusești. Analistul militar Virgil Bălăceanu explică de ce Moscova evită un conflict direct cu NATO, dar avertizează: România trebuie să își integreze noile sisteme de apărare anti-dronă chiar în acest an.

Soldați ruși pe frontul din Ucraina. FOTO: Profimedia

Rusia ar fi capabilă să lovească adânc în teritoriul NATO cu drone de mare putere, susține presa britanică. O anchetă publicată de „The Telegraph” susține că ar exista nu mai puțin de 10 baze secrete rusești care reprezintă un mare pericol pentru aliați. Acestea ar fi dotate cu rampe de lansare nou construite pentru cele mai avansate drone sinucigașe cu rază lungă de acțiune ale armatei ruse, iar unele sunt deja utilizate pentru a lovi Ucraina, profitând de slăbiciunile tot mai evidente ale apărării antiaeriene.

România, desigur, s-ar afla în raza de bătaie a acestor drone, dată fiind proximitatea sa. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles și a fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. În prezent, el este unul dintre cei mai apreciați analiști militari. Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul Bălăceanu explică în ce măsură ne aflăm în fața unui pericol iminent și cum ar putea răspunde România și NATO.

Cât de secrete sunt bazele Rusiei, de fapt

Generalul consideră că bazele respective nu ar reprezenta neapărat o surpriză, așa cum susține ancheta The Telegraph, și că aliații ar fi avut și anterior informații despre existența lor.

„Întrebarea pe care ne-am pus-o e cum sunt aceste baze secrete. Sunt bazele rusești cu adevărat secrete? Îmi vine greu să cred că sunt secrete. Informațiile satelitare, cel puțin, dar și ceilalți senzori sunt în măsură să le depisteze. Ca atare, este greu să cred în caracterul lor secret. Pe de altă parte, din datele pe surse deschise, există un lanț al acestor baze, aeroporturi militare, în mod deosebit, dar nu numai, care încep din zona Krasnodar, ajung la Rostov-pe-Don, ca regiuni mari. Crimeea are asemenea baze, Briansk-Kursk, merge mai departe către Oriol și putem ajunge chiar în zona legată de mai înspre nord-vest, Smolensk, spre exemplu”, spune generalul Bălăceanu.

El susține că bazele sunt folosite deja împotriva Ucrainei și admite că ar putea fi utilizate și într-un ipotetic război cu NATO.

„Aceste baze sunt acum destinate loviturilor împotriva Ucrainei. Și ele, dacă sunt dezvoltate și nu le excludem asta, atunci au o țintă predilectă, o reprezintă Ucraina, care este lovită în continuare. Pe de altă parte trebuie să ținem seama și de faptul că Ucraina ripostează și ripostează, așa cum spun militarii, prin suprasaturarea sistemului de apărare antiaeriană și antidronă al rușilor. Pentru că știm de valuri de 600 de drone care au fost lansate de dată recentă în mod deosebit către Moscova. Ca atare, nu pare o chestiune care să ne ia prin surprindere”, consideră generalul.

Vulnerabilitatea NATO în fața amenințărilor cu drone

Generalul Virgil Bălăceanu nu crede în ipoteza unui război între NATO și Rusia. Cu toate acestea, admite că ar trebui luate măsuri speciale pentru a evita orice surprize. El a identificat și o problemă pentru NATO.

„Ceea ce am putea să desprindem ca și lecție identificată este faptul că NATO nu a reușit până acum pe toată granița de est să combată dronele care ajung în spațiul aerian al alianței cu bază la sol. Nu avem niciun caz de acest tip. Toate acțiunile de combatere s-au realizat cu aviația. Ca atare, într-adevăr, aici NATO are o problemă, nu numai România. Asta este o altă lecție identificată. Ambele trebuie să le transformăm în lecții învățate”, susține generalul Bălăceanu.

Măsuri necesare pe flancul de sud-est al NATO

Generalul Virgil Bălăceanu vorbește și despre măsurile care s-ar impune.

„Trebuie ca Eastern Sentry să aibă o dezvoltare mult mai amplă. Să cuprindă nu numai o concentrare a efortului pe flancul de nord-est. Să cuprindă și flancul de sud-est unde sunt cele mai multe incidente cu drone. Mai ales drone aeriene. Dar avem situația de la noi cu acele 4 Sargan 3000, dintre care una a ajuns și a explodat în portul Constanța. Sigur că situațiile reprezintă o amenințare la adresa vieții cetățenilor din statele NATO. Nu atât ne-am gândit la niște pagube materiale considerabile. Și de aici efortul în primul rând al statelor de pe granița de est cu precădere, Polonia, statele baltice, respectiv România, deci și în nordul și în sudul flancului de est, și poate și celelalte state în dezvoltarea sistemelor radar, a sistemelor de senzori acustici, optoelectronici, a mijloacelor de lovire cu baza la sol, a sistemelor moderne de tip Merops cu drone interceptoare și sigur misiunea să continue pentru că ea a trecut de la misiunea de poliție aeriană la misiunea de apărare aeriană folosind aviația”, consideră expertul.

Riscuri de escaladare reduse

El amintește că în baza Mihail Kogălniceanu sunt dislocate și trei elicoptere NH90. Pe de altă parte, există o nevoie acută de a întări granițele NATO.

„Există probleme indiferent de ce tip de dronă vorbim, dar misiunea este mai complicată în situația în care vorbim de drone în derivă. Mai mult decât atât, legat de o apărare împotriva unei agresiuni a Federației Ruse, este clar că trebuie să întărim granița de est a NATO cu mijloace de combatere a dronelor, detectare și combatere. Și în același timp să avem propriile noastre mijloace, nu neapărat aplicând lovituri preemptive, deși eu sunt adeptul lor. Însă reacția trebuie să fie în timp scurt, astfel încât să ai dislocate pe granița de est mijloace de combatere a acestor baze care sigur pot fi folosite în cazul unui conflict convențional ca baze de lansare a roiurilor de drone împotriva Europei, dar mai ales vizează spațiile aeriene adiacente Federației Ruse, eventual Belarusului”, mai spune el.

În opinia sa, nimeni nu poate nega faptul că aceste baze reprezintă un pericol inclusiv pentru statele NATO aflate în apropiere. Totuși, România și celelalte state nu se află într-un pericol iminent.

Generalul Virgil Bălăceanu vorbește despre pericolul bazelor rusești. FOTO: MApN

„Aceste baze aproape de granița cu NATO n-au scopuri defensive e clar, au scopuri ofensive. Totuși, România nu e în pericol iminent, am putea spune. Pericol iminent este acela în care o agresiune s-ar produce împotriva României, respectiv împotriva NATO. Nu sunt premise de acest gen”, subliniază generalul Bălăceanu.

El își argumentează punctul de vedere, cu atât mai mult cu cât există multe voci care susțin că Rusia ar pregăti o ofensivă totală împotriva NATO.

„Există și argumente în sprijinul afirmațiilor mele. Spre exemplu, Federația Rusă nu lovește porturile dunărene nici cu rachete balistice, nici cu rachete de croazieră. Motivul principal e că porturile dunărene sunt la granița NATO. Ori dronele creează un anumit tip de incidente în zona transfrontalieră, pe când rachetele balistice și cele de croazieră pot la un moment dat să creeze incidente extrem de grave care sigur pot să ducă la o altă atitudine NATO față de Federația Rusă. Există o atenție și trebuie să o remarcăm de ambele părți, astfel încât conflictul din Ucraina să nu se generalizeze. Nu este de interes niciunei părți. Nici Moscova nu vrea deschiderea unui conflict cu alianța și nici NATO nu are în plan să deschidă, să inițieze un conflict cu Federația Rusă”, punctează generalul Bălăceanu.

Implementarea sistemului integrat de apărare în Dobrogea

Generalul Virgil Bălăceanu se referă și la măsurile urgente care ar trebui implementate de România, dar și de celelalte state de pe granița NATO de est.

„Ceea ce trebuie să facem noi, că sunt elemente de noutate, avem nevoie de intrarea în dotare a unui sistem informatic integrat care să permită transmiterea datelor de la toate sistemele de senzori. Fie că vorbim de radare, fie că vorbim de drone de obținere de informații, fie că vorbim de sisteme AWACS și așa mai departe către cei care trebuie să execute misiunea de combatere. Și atunci este absolut nevoie ca, folosind soluția de comandă-control care cred eu că va permite integrarea tuturor acestor senzori și mijloace de combatere într-un tot unitar centralizat, soluție de comandă-control pe care forțele terestre o au în dotare, să integrăm o bună parte din mijloacele cu baza la sol sau, mai bine spus, cea mai mare parte a mijloacelor cu baza la sol aparțin forțelor terestre. Să facem asta astfel încât într-un timp cât mai scurt noi, în primul rând, și apoi să vedem și sprijinul aliaților, să creăm sistemul integrat, mai ales în zona de nord a Dobrogei și în zona Constanța, astfel încât să avem capabilități mult mai bune de combatere a dronelor”, mai arată analistul militar.

El merge mai departe și spune că uneori este mai greu de combătut o dronă decât un roi întreg.

„Vorbim de combaterea dronelor și nu a roilor de drone, dar de multe ori îți este mai greu să combații o dronă în derivă a cărei traiectorie este greu de prestabilit față de momentul în care ar trebui să combații, sigur, după o pregătire temeinică, un roi de drone”.

Termenul de finalizare și noile echipamente Skynex

În ce privește un termen până la care ar trebui ca această interoperabilitate să devină realitate, generalul Virgil Bălăceanu spune că este vorba de luni, nu de ani.

„Nu putem vorbi de un an, doi, trei sau cinci. E nevoie să fie totul gata anul acesta. În acest an ar trebui să introducem în sistemul integrat datele și capacitatea de reacție care vine de la sistemul Merops, de la cele două baterii Oerlikon Skynex care nu au intrat în dotarea Forțelor Terestre, au fost recepționate, deci trebuie să acționăm cât mai repede. Și cât mai repede înseamnă în acest an să avem acest sistem integrat”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.