Video „În spatele birocraților nu stau voturi”. Directorul general al IDR, Vlad Nistor, vorbește la „Agenda Internațională” despre puterea reală de la Bruxelles

Vlad Nistor, directorul general al Institutului Diplomatic Român (IDR), este invitatul unei noi ediții a emisiunii „Agenda Internațională”, realizată de Răzvan Munteanu. Discuția se concentrează asupra principalelor provocări politice și geopolitice cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un context internațional marcat de tensiuni, reașezări ale raporturilor de putere și incertitudini privind viitorul arhitecturii de securitate.

Printre temele abordate se numără escaladarea protestelor din Franța și implicațiile acestora asupra stabilității politice europene, dezbaterile privind eliminarea sau limitarea dreptului de veto în procesul decizional al Uniunii Europene, precum și perspectivele unei eventuale federalizări a blocului comunitar. Un alt subiect important îl reprezintă capacitatea Uniunii Europene de a se afirma ca actor geopolitic global, în condițiile în care Vladimir Putin propune o reuniune trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping, o formulă diplomatică ce ridică întrebări privind locul Europei în negocierile dintre marile puteri.

Totodată, dialogul analizează perspectivele extinderii Uniunii Europene, cu accent asupra dosarelor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova, obstacolelor politice și instituționale care pot întârzia acest proces și implicațiilor strategice ale integrării celor două state în structurile europene.

Viitorul Institutului Diplomatic Român: între reorganizare și consolidarea rolului instituțional

Un subiect aparte al interviului îl constituie viitorul Institutului Diplomatic Român și rolul acestuia în pregătirea diplomaților și consolidarea expertizei de politică externă. Discuția abordează inclusiv perspectiva unei eventuale comasări instituționale, oportunitatea unei asemenea măsuri și implicațiile pe care o reorganizare le-ar putea avea asupra activității IDR. În acest context, Vlad Nistor prezintă importanța instituției în formarea profesională, cercetarea diplomatică și promovarea intereselor României pe plan internațional.

„IDR e foarte bine conectat internațional, având relații cu foarte multe institute similare și făcând parte din toate structurile de acest tip din Uniunea Europeană și din lume.

Eu cred că institutul formează niște diplomați de calitate. Și, în al doilea rând, institutul este foarte deschis către societatea românească și devine, pe zi ce trece, din ce în ce mai vizibil.

Care-i secretul? Pur și simplu aducem, cred eu, profesorii cei mai competenți pe care îi putem aduce. Printre profesorii noștri sunt aproape toți foștii miniștri ai Afacerilor Externe. Sunt foarte mulți specialiști din Ministerul Afacerilor Externe, sunt jurnaliști specializați în relații internaționale, sunt tot felul de analiști cu acest tip de specializare. Altfel zis, eu cred că ne mișcăm foarte bine”, a declarat Vlad Nistor, directorul general al Institutului Diplomatic Român, în cadrul emisiunii „Agenda Internațională”, realizată de Răzvan Munteanu.

Protestele din Franța și neîncrederea în instituțiile europene

Referindu-se la escaladarea protestelor din Franța și la tensiunile sociale din mai multe state europene, Vlad Nistor a atras atenția asupra neîncrederii tot mai accentuate în instituțiile naționale și europene, dar și asupra particularităților politice și istorice care influențează amploarea manifestațiilor.

„Există o neîncredere în instituțiile europene, neîncredere în instituțiile statelor naționale, care se manifestă, din nefericire, și în forme violente. Există state mai calme și există state cu o tradiție a războiului de stradă. Franța este una dintre acestea, Grecia este alta. La asta trebuie adăugat faptul că aceste două țări sunt țări care au acțiuni de stânga foarte importante și agresive, chiar grupări anarhiste, celebrele Antifa, care participă și amplifică aceste lucruri. În Franța, totul a plecat de la elevi, a alunecat la studenți și a ajuns la vestele galbene”, a explicat directorul general al Institutului Diplomatic Român.

Steagurile palestiniene la protestele din Franța și întrebările privind migrația

În cadrul dialogului, o atenție aparte a fost acordată prezenței steagurilor palestiniene la manifestațiile din Franța și posibilei legături dintre tensiunile sociale și consecințele politicilor europene privind migrația.

„Asta e o întrebare. Mi-o puneam și eu azi acasă, uitându-mă la televizor, discutând cu nevastă-mea: «Domnule, nu ți se pare că sunt cam multe steaguri palestiniene? Nu ți se pare că există și șansa sau, mai degrabă, neșansa ca unele dintre lucrurile pe care Donald Trump tot spune să fie și adevărate, migrația și rezultatele migrației să fie adevărate?» Există și această posibilitate. Studiile și analizele din următoarele zile ne vor dovedi în ce măsură avem dreptate sau nu. Dar această suspiciune, cred eu, este justificată”, a declarat Vlad Nistor.

Multiculturalismul și dificultățile de integrare în fostele puteri coloniale

Discuția a abordat și dificultățile de integrare a migranților în societățile europene, inclusiv în cazul generațiilor născute și crescute în statele occidentale. Vlad Nistor a subliniat că aceste probleme trebuie analizate și din perspectiva trecutului colonial al unor state europene.

„Gândiți-vă că lucrurile acestea se întâmplă în mod fundamental în țările foste imperii coloniale. În țările care au avut colonii și în care supușii din colonii ai Majestății Sale Britanice, ai Republicii Franceze, ai regelui Belgiei și așa mai departe sunt, în oarecare măsură, dacă nu chiar în bună măsură, îndreptățiți să revendice drepturi, pentru că ei au fost sub administrarea acelor state vreme îndelungată și atunci își revendică pur și simplu drepturile. Sigur că există aici o teorie a societăților multiculturale, pe care am învățat-o eu în Marea Britanie, atunci când am fost la niște cursuri în 1993, când se făceau mari, lungi discursuri despre cât de multiculturală e Marea Britanie, și care și-a dovedit uneori eșecul. De ce? Pentru că cei care administrau multiculturalismul n-au știut să-l administreze corect”, a mai afirmat directorul general al IDR.

Ascensiunea extremismului în Europa și teoria „ciocnirii civilizațiilor”

Privind ascensiunea partidelor extremiste în Europa și posibilitatea ca acestea să exploateze teoria „ciocnirii civilizațiilor”, formulată de Samuel Huntington, pentru a câștiga puterea, Vlad Nistor a apreciat că un asemenea scenariu este puțin probabil în viitorul apropiat, atrăgând totodată atenția asupra disfuncționalităților instituționale și a birocrației excesive de la nivelul Uniunii Europene.

„Chiar să ia puterea în Europa e destul de complicat astăzi, cel puțin în termeni previzibili. Cartea lui Huntington, desigur, a fost celebră în momentul în care ea a fost scrisă, pentru că în momentul acela era foarte complicat să construiești o asemenea perspectivă. Omul a avut o viziune, a văzut cum ar putea să arate lumea, pentru că s-a uitat cu atenție la ea. Dar de aici până la exagerările care să arunce toate relele Europei astăzi, toate disfuncționalitățile instituționale ale Europei... Hai mai bine să ne uităm la birocrația europeană și la răul pe care îl fac suprastructurile europene ultrabirocratizate, toate nivelurile acelea reașezate unele peste altele, de infiltrare în administrație, care fac ca cheltuielile statului să fie mai mari”, a afirmat Vlad Nistor.

Birocrații de la Bruxelles, mai influenți decât europarlamentarii?

Directorul general al Institutului Diplomatic Român a criticat influența aparatului birocratic european asupra procesului decizional, susținând că funcționarii din structurile comunitare pot exercita o putere considerabilă, uneori chiar mai mare decât cea a reprezentanților aleși.

„Uniunea Europeană și instituțiile Uniunii Europene... Și vă spune cineva care a stat cinci ani, un mandat întreg, la Bruxelles și la Strasbourg, în structurile acestea. Rolul, de pildă, al unui deputat european este cu mult mai mic și importanța lui e cu mult mai mică decât a unui birocrat bine plasat în structurile europene. Cei care, în ultimă instanță, decid sunt acești birocrați. Gândiți-vă numai că, în ultimă instanță, și comisarii sunt numiți. Sunt numiți de către state, e adevărat, dar ei sunt numiți, sunt birocrați”, a explicat acesta.

Puterea funcționarilor europeni și problema legitimității democratice

Întrebat dacă funcționarii europeni pot deveni mai influenți decât comisarii, Vlad Nistor a subliniat diferențele dintre legitimitatea democratică a reprezentanților politici și autoritatea exercitată de aparatul administrativ.

„Nu cred că sunt mai puternici decât comisarii, dar pot fi uneori, dacă ei sunt mai abili și comisarii mai puțin abili, pot deveni mai influenți decât comisarii. Sunt unii dintre ei care au foarte multă putere și puterea le vine din exercitarea autorității și exercitarea prelungită a autorității. Spre deosebire de mandatele comisarilor, care sunt limitate, ca și mandatele parlamentarilor. În spatele comisarilor, chiar dacă intermediat, stau niște voturi. În spatele deputaților stau întotdeauna voturi. În spatele birocraților nu stau voturi. Stă o repartizare, hai să-i zicem aleatorie, sau mai mult sau mai puțin aleatorie, dirijată de către partidele la putere în statele membre”, a declarat directorul general al IDR.

Federalizarea Uniunii Europene: există o viziune comună la Bruxelles?

În ceea ce privește viitorul construcției europene și dezbaterea privind federalizarea Uniunii Europene, Vlad Nistor a respins ideea existenței unei viziuni unitare la Bruxelles, subliniind diferențele ideologice dintre principalele grupuri politice.

„În primul rând, nu există o viziune a Bruxelles-ului, hai să fim serioși. Există grupuri politice acolo cu, uneori, viziuni fundamental diferite, care se manifestă uneori foarte agresiv unele față de altele. Povestea cu Europa națiunilor nu mi se pare că e între preocupările imediate și centrale ale structurilor europene astăzi. Sigur că ceea ce interesează este, în mod fundamental, eficientizarea realităților europene, a Uniunii Europene în ansamblul ei, a mecanismului mare pe care îl reprezintă Uniunea Europeană. Dar atâta tot. Greu de crezut că există o strategie foarte clară, chiar dacă există documente programatice susținute cu ritmicitate de către președinta Comisiei sau de către președinții succesivi ai Comisiei Europene. Pentru că și acele documente exprimă, dacă vreți, punctul de vedere al acelor partide europene care au susținut preluarea poziției de către un președinte sau altul al Comisiei Europene”, a mai declarat Vlad Nistor.

Eliminarea dreptului de veto ar putea avantaja marile puteri europene

În ceea ce privește dezbaterea referitoare la eliminarea dreptului de veto și introducerea votului majoritar în procesul decizional al Uniunii Europene, Vlad Nistor a atras atenția asupra riscului ca o asemenea modificare să favorizeze statele cu o influență politică mai mare, în detrimentul celorlalți membri ai blocului comunitar.

„Alternativa este fie formula consensuală, cea care funcționează astăzi, aceea prin care toate statele membre trebuie ca în Consiliu să ajungă la un punct de vedere comun, fie majoritatea. Gurile rele zic, între toate ghilimelele cu putință, că formula majorității ar avantaja marile puteri. Acele puteri care ar putea ajunge, la un moment dat, la o înțelegere între ele, s-ar putea carteliza și ar putea ca, împreună cu câteva țări apropiate, să aibă în mod permanent o majoritate suficientă, iar celelalte țări să nu mai conteze, de fapt. Pentru că voturile ar merge întotdeauna în favoarea acestei majorități astfel constituite. Există, în mod logic, un asemenea pericol. Pe de altă parte, e adevărat că soluția consensului blochează și uneori poate bloca, cu efecte dezagreabile pentru Uniune”, a explicat directorul general al Institutului Diplomatic Român.

O nouă Ialta între SUA, Rusia și China? Vlad Nistor respinge paralela istorică

Referitor la propunerea lui Vladimir Putin privind organizarea unei reuniuni trilaterale cu Donald Trump și Xi Jinping, discuția a vizat riscul conturării unor înțelegeri între marile puteri în absența Uniunii Europene, inclusiv în privința războiului din Ucraina. Întrebat despre posibilitatea apariției unui nou aranjament geopolitic comparabil cu cel de la Ialta, Vlad Nistor a respins această paralelă istorică.

„În primul rând, o nouă Ialta azi e imposibilă. Un aranjament de tipul Ialta astăzi nu mai este posibil, pentru că Ialta s-a produs în vreme de război și a fost consolidată prin prezența trupelor de ocupație într-o parte sau alta a Europei”, a afirmat Vlad Nistor.

Republica Moldova și Ucraina: riscurile unui parcurs comun către Uniunea Europeană

Perspectivele aderării Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană au reprezentat un alt subiect al discuției. Întrebat dacă Republica Moldova ar trebui să își continue separat procesul de integrare europeană, fără a mai fi condiționată de evoluția dosarului ucrainean, Vlad Nistor a atras atenția asupra riscurilor unei asemenea abordări, invocând experiența României în procesul de aderare la spațiul Schengen.

„Chestia asta cu cuplajele e destul de periculoasă. Și noi am fost multă vreme în dosarul Schengen cuplați cu Bulgaria și nu ne-a folosit întotdeauna. Chiar dacă bulgarii se văitau pe toate drumurile că ei au fost victimele acestui cuplaj, acestei cuplări. Republica Moldova este într-o altă situație decât Ucraina. În primul rând, pentru că este o țară mult mai mică. În al doilea rând, pentru că nu este teatru de război astăzi și sper să nici nu fie în viitor”, a declarat Vlad Nistor.

Republica Moldova își continuă parcursul european, în timp ce Georgia și-a ratat șansa, consideră Vlad Nistor

Directorul general al Institutului Diplomatic Român a evidențiat și diferențele dintre parcursul european al Republicii Moldova și cel al Georgiei, apreciind că autoritățile de la Chișinău continuă să urmeze o direcție clară către integrarea europeană.

„Eu eram la Bruxelles, încă în Parlament, atunci când a început toată nebunia asta, în 2022, și eram acolo atunci când s-a discutat prima oară despre aderarea Republicii Moldova. Atunci se vorbea în același timp despre trei țări: Ucraina, Moldova și Georgia. Între timp, georgienii și-au făcut-o cu mâna lor. A venit Visul Georgian și a aruncat în aer toate principiile Uniunii Europene. Georgia și-a ratat șansa. Moldova încă nu este în această situație. Moldova merge pe un drum clar și sprijinul României aici este esențial”, a explicat acesta.

Unirea României cu Republica Moldova, sugerată de un oficial european ca alternativă la aderare

Un subiect aparte l-a reprezentat posibilitatea unirii României cu Republica Moldova, inclusiv în contextul declarațiilor formulate de liderii politici de la București și Chișinău. Vlad Nistor a relatat și un episod din perioada mandatului său în Parlamentul European, când un oficial european i-a sugerat că unirea celor două state ar putea reprezenta o alternativă la procesul de aderare.

„Țin minte că Iohannis spunea de câte ori avea ocazia, fostul președinte al României, Klaus Iohannis: «Domnule, unirea dintre România și Republica Moldova se va face în Uniunea Europeană». E logic. Am auzit, nu spun cine, o persoană importantă la Bruxelles a venit la mine și la un coleg de-al meu și ne-a zis: «Domnule, ce discutăm atât despre aderarea Republicii Moldova? De ce nu vă uniți cu Moldova și atunci aderarea nu e rezolvată?». Foarte influent, un domn bine conectat, era neamț și părea că glumește. Zâmbea, dar el nu glumea”, a povestit Vlad Nistor.

Vlad Nistor, rezerve privind sinceritatea declarațiilor Maiei Sandu despre unire

În ceea ce privește pozițiile exprimate de președintele României, Nicușor Dan, și de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la perspectiva unirii, Vlad Nistor a exprimat rezerve față de sinceritatea declarațiilor liderului de la Chișinău.

„Nu am niciun fel de îndoială în sinceritatea spuselor președintelui Nicușor Dan, dar am rețineri în sinceritatea spuselor doamnei Maia Sandu. Am auzit și eu una, alta. Am văzut cine sunt unele dintre personajele din proximitatea ei. Am văzut că mulți dintre demnitarii moldoveni au o situație bizară. Au cetățenie moldoveană, au și cetățenie românească, dar și cetățenie a Federației Ruse. Ori asta spune ceva despre felul în care multă lume acolo joacă”, a susținut directorul general al IDR.

Societatea din Republica Moldova ar fi mai deschisă unirii decât clasa politică

În același timp, acesta a apreciat că societatea din Republica Moldova manifestă o deschidere tot mai mare față de perspectiva unirii cu România, într-un ritm care ar putea depăși evoluțiile de la nivelul clasei politice.

„La nivelul societății, cât cunosc eu Republica Moldova, și nu sunt cel mai mare cunoscător al acesteia, am fost acolo și mărturisesc că am fost surprins pozitiv, e puțin spus. Am și scris, țin minte, imediat după: «Domnule, ăștia merg mai repede ca noi, aveți grijă că în curând ne-o iau înainte». Eu cred că societatea din Republica Moldova evoluează rapid în direcția înțelegerii soluției unirii, în mult mai mare măsură decât clasa politică din Republica Moldova”, a afirmat Vlad Nistor.

Unirea României cu Republica Moldova ar trebui decisă prin referendum

Întrebat despre modalitatea prin care s-ar putea realiza o eventuală unire, acesta a susținut că o decizie de o asemenea importanță ar trebui legitimată prin consultarea directă a populației.

„Nu poți să faci un act de asemenea curaj și magnitudine politică decât printr-un referendum. Chiar și Unirea, la 1918, atunci când ea s-a întâmplat, s-a făcut prin convocarea unei adunări populare și nu a unui parlament”, a explicat acesta.

O eventuală unire fără Transnistria. Ce s-ar întâmpla cu Găgăuzia?

Referitor la implicațiile teritoriale și administrative ale unui asemenea scenariu, inclusiv la statutul Transnistriei și al regiunii autonome Găgăuzia, Vlad Nistor a subliniat dificultatea comparării situației din Republica Moldova cu cea a regiunilor din România în care există comunități etnice distincte.

„Cred că, dacă o asemenea unire s-ar produce, dacă înțeleg eu bine, că și domnul de care ziceam, neamțul, la Strasbourg, pe culoar, a atras atenția: «Da, dar fără Transnistria». În mintea lor, Transnistria e exclusă unui asemenea proiect. E greu de știut. Asta este o problemă. Găgăuzia e o zonă cu un statut special, inclusiv din punct de vedere administrativ, etnic și cultural. Și Ținutul Secuiesc, cele trei județe, reprezintă o zonă specială, dar nu din punct de vedere administrativ. Numai că integrarea aici, în România, e mult mai avansată și tradițiile statului centralizat sunt mult mai consolidate decât în Republica Moldova, așa încât o suprapunere a situației celor două regiuni e destul de greu de imaginat”, a mai declarat Vlad Nistor.