Primele proiecte controversate după alegerile din Bulgaria: gaze mai scumpe, restricții lingvistice și desființarea Comisiei pentru Dosare

Victoria Ilianei Iotova în alegerile prezidențiale din Bulgaria este urmată de inițiative politice controversate. Majoritatea parlamentară susține un proiect de desființare a Comisiei pentru Dosare, instituția care a identificat foștii colaboratori ai serviciilor secrete comuniste, iar o altă propunere vizează impunerea limbii bulgare în mesajele și inscripțiile publice. Măsurile au stârnit critici din partea opoziției și a organizațiilor civice.

Iliana Iotova la alegeri Foto: Hristo Vladev/Anadolu via Getty Images

Decizii controversate în Bulgaria după alegerea ca președinte al țării a Ilianei Iotova, un personaj politic care militează pentru dialogul cu Moscova. Mai precis, la numai o săptămână de la alegeri, prețul gazelor naturale a fost majorat substanțial, 40% din contribuțiile la pilonul II de pensii se naționalizează, iar mesajele publice în alte limbi decât cea bulgară vor dispărea complet. În plus, ajutorul pentru Ucraina este privit ca o intrare în război contra Rusiei, ceea ce conducerea actuală a Bulgariei dorește să evite cu orice preț. 

Iliana Iotova (62 de ani) este prima femeie aleasă președinte în istoria Bulgariei. Aceasta a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Bulgaria, tur organizat pe 2 noiembrie. Iotova a obținut 57,58% dintre voturi, devansându-l pe Andrei Ghiurov, contracandidatul său, care a obținut 40%. Prezența bulgarilor la urne a fost foarte scăzută, adică mai puțin de 30%, iar Ghiurov, care este reprezentantul curentului pro-european din Bulgaria, a fost votat mai ales în orașele mari, de tineri, de diaspora, dar și de oamenii cu studii superioare.

De cealaltă parte, Iliana Iotova, deși candidează ca independentă, este văzută ca un personaj politic deschis dialogului cu Moscova și sprijinită de partidele pro-ruse, parcursul său politic fiind strâns legat de Partidul Socialist Bulgar (BSP), o grupare care manifestă frecvent nuanțe suveraniste, eurosceptice sau simpatii pro-ruse.

Totodată, în contextul alegerilor prezidențiale, ea a fost susținută puternic de partidul de guvernământ al premierului Rumen Radev, „Bulgaria Progresistă”. Partidul și coaliția „Bulgaria Progresistă” a lui Rumen Radev sunt cunoscute pentru mesajul lor de stânga-populist, dar și social-democrat și social-conservator, fiind moderat eurosceptice, cu poziții rezervate față de sprijinul militar acordat Ucrainei și adesea etichetate în media ca având o orientare pro-rusă.

Iliana Iotova a fost jurnalistă și a lucrat la Televiziunea Națională Bulgară (BNT). Ulterior, a condus serviciul de presă al Partidului Socialist Bulgar, făcând pasul către politică. Iliana Iotova a fost deputat în Parlamentul Bulgariei, europarlamentar timp de 10 ani, vicepreședinte al țării din 2017 până în 2026, iar din ianuarie 2026 exercită funcția de președinte al Bulgariei, după ce Rumen Radev a demisionat. În momentul de față, Iliana Iotova a ajuns președinte și prin votul cetățenilor. „Rusia nu este în niciun caz dușmanul Bulgariei. Rusia face parte din istoria noastră. Sper din tot sufletul că ea va fi un factor cheie în următoarea arhitectură a securității în toată Europa, inclusiv la noi”, preciza Iotova într-o emisiune TV înaintea turului doi.

Bulgarii au fost la urne Foto: profimedia

Contracandidatul său, Andrei Ghiurov (50 de ani), este economist și profesor universitar cunoscut pentru funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, dar și pentru cea de prim-ministru interimar al Bulgariei în perioada 19 februarie – 8 mai 2026. Ghiurov a intrat în politica mare ca membru fondator al partidului reformist „Continuăm Schimbarea”. Ulterior, a candidat la alegerile prezidențiale de luna aceasta ca independent, beneficiind totodată de sprijinul partidelor din spectrul democratic și reformator. Ghiurov are o orientare pro-europeană, liberal-centristă și tehnocrată. Profilul său politic se bazează pe o integrare euroatlantică puternică, combaterea corupției și transparență în guvernare, dar și pe modernizarea economiei prin politici bazate pe piața liberă.

La o săptămână după alegeri: gaz mai scump, contribuțiile la pensii naționalizate

La o săptămână de la încheierea turului doi al alegerilor prezidențiale, soldat, așa cum am amintit deja, cu victoria Ilianei Iotova, efectele se văd. Mai precis, este vorba despre patru proiecte care au scandalizat o parte a populației.

În primul rând, prețul gazului natural pentru consumatorii casnici crește cu 32,5%. O lovitură mai ales pentru electoratul coalițiilor populiste de stânga, cele care au susținut candidatura Ilianei Iotova. Totodată, guvernul se pregătea să se folosească de aproximativ 40% din contribuțiile cetățenilor la Pilonul II de Pensii, adică din pensia privată obligatorie. Banii care ar fi trebuit să intre în conturile individuale ale celor care încheiaseră polițe de pensie privată ar fi trebuit direcționați către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proiectul propus Comisiei Europene a primit aviz negativ. De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului bulgar spun că informațiile privind tentativa de transfer a contribuțiilor din Pilonul II către Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar fi false.

Rumen Radev și președintele Bulgariei Foto: arhiva

Nu același lucru se poate spune despre un alt proiect care a inflamat atât opoziția, cât și o parte a populației. Mai precis, Guvernul Radev propune închiderea „Comisiei Dosarelor”, un soi de CNSAS în variantă bulgărească. Pe scurt, instituția care cerceta și divulga apartenența politicienilor sau a oamenilor ajunși în funcții publice la fosta Securitate comunistă din Bulgaria ar putea fi închisă. „Actuala guvernare nu are nicio reținere în a se înconjura de generali, ofițeri și agenți ai Securității de stat, precum și de familiile acestora”, precizează un grup de europarlamentari bulgari într-o scrisoare de protest.

Se presupune că acest proiect de desființare a „Comisiei Dosarelor” din Bulgaria are loc și în condițiile în care un număr de persoane care au activat în Comitetul de Inițiativă pentru candidatura Iotovei au fost agenți ai Securității. De cealaltă parte, Guvernul precizează că activitatea „Comisiei Dosarelor” ar urma să fie preluată de Arhivele Naționale.

Presupuse presiuni pe mass-media și interzicerea semnelor în limbi străine

Totodată, opinia publică a fost zguduită de zvonuri de interferență în libertatea presei. Mai precis, după turul doi, un membru din grupul actualului președinte al Bulgariei, Iliana Iotova, propunea pe rețelele sociale ca primul-ministru să le impună proprietarilor de televiziuni naționale din Bulgaria să nu mai invite politicieni din opoziție. În plus, erau propuse chiar „liste negre” ale celor care nu mai trebuiau să apară la televizor. Cel care a postat așa ceva este un cunoscut promotor al mesajelor pro-Rusia.

Ulterior, postarea a fost editată și, în cele din urmă, ștearsă. Chiar și în aceste condiții, postarea a ridicat numeroase semne de întrebare. Pe aceeași linie se încadrează și o propunere a reprezentanților partidului pro-rus Vâzrajdane. Mai precis, este vorba despre interzicerea mesajelor de interes public în limbă străină. Toate ar trebui să fie în bulgară, dar cu ajutorul caracterelor latine, pentru ca turiștilor străini să le fie mai ușor să înțeleagă. De exemplu, inscripțiile din mijloacele de transport, dar și cele de la intrarea în oraș să nu mai fie în altă limbă decât în cea bulgărească, inclusiv cele din zonele turistice intens tranzitate de călători străini.