Ce ar însemna pentru România construirea propriei bombe nucleare. Avertismentul unui expert în securitate | adevarul.ro

Analiză Ce ar însemna pentru România construirea propriei bombe nucleare. Avertismentul unui expert în securitate

Analize Adevărul
Publicat:
0
1 live

Propunerea ca România să dezvolte propriile arme nucleare, lansată de fostul consilier prezidențial Iulian Fota, ridică întrebări despre capacitatea țării de a susține un asemenea program și consecințele asupra relațiilor cu aliații. Un expert în securitate nucleară explică de ce infrastructura civilă existentă nu este suficientă pentru construirea unui arsenal militar și avertizează că un astfel de demers ar putea afecta inclusiv garanțiile de securitate oferite de Statele Unite.

Centrala Cernavodă văzută printr-o interfață de monitorizare tactică.
Imagine conceptuală: Centrala Nucleară Cernavodă monitorizată printr-un sistem tactic militar Foto: AI / Gemini

Fost consilier pe probleme de apărare și securitate al administrației Băsescu, Iulian Fota susține că România ar trebui să ia în cel mai serios mod în calcul ideea de a-și dezvolta propriul program nuclear militar. Într-o postare pe Facebook, Fota a îndemnat autoritățile române să evalueze această opțiune.

„Eu sunt de acord cu o astfel de abordare. Și România ar trebui să exploreze o astfel de variantă. Mai ales că deja am parcurs o parte importantă din drumul ăsta, exploatând civil energia nucleară. Cât de greu e să dăm și o dimensiune militară? Este dreptul nostru suveran!”, a scris pe Facebook fostul consilier prezidențial.

Cât de aproape a fost România de bomba atomică

Iulian Fota a lăsat astfel de înțeles că România ar avea capacitatea de a trece de la programul nuclear civil, dezvoltat începând cu anii '60-'70, la unul militar. De altfel, România socialistă a luat în calcul această opțiune, după ce în 1969 a adoptat Programul Nuclear Național. Ulterior, în 1971, a fost înființat Institutul de Cercetări Nucleare Pitești (ICN), cu rolul de a asigura suportul științific și tehnologic pentru producerea de energie. Specialiștii au optat încă de atunci pentru tehnologia canadiană CANDU, care folosește uraniu natural și apă grea, pentru a evita dependența de uraniul îmbogățit sovietic, deși România făcea parte din Tratatul de la Varșovia și era aliata URSS.

Mai mult, în 1978, Nicolae Ceaușescu a demarat „Programul Dunărea”, o inițiativă secretă de cercetare a capacităților pentru arme nucleare, care însă a fost oprită imediat după Revoluția din 1989, pentru a evita reacția unor state ca Rusia și Statele Unite.

Realitatea din spatele ambițiilor

Dacă Iulian Fota consideră că România ar avea capacitatea tehnică, resursele financiare și orizontul de timp necesar pentru a dezvolta un program nuclear militar propriu, specialiștii în domeniu nu îi împărtășesc opinia. „Adevărul” a discutat subiectul cu Liviu Horovitz, expert în securitate pe problema nucleară la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.

Departe de a reprezenta o soluție reală, un astfel de proiect ar aduce mai degrabă cu o simplă fantezie sau chiar cu o idee periculoasă, ținând cont de posibila reacție a marilor puteri. În plus, chiar dacă ar exista voință politică în acest sens și suficiente resurse financiare, nu ar exista garanții în ceea ce privește reușita unui program de o asemenea anvergură.

Va pierde România bani europeni după aderarea Ucrainei? Negocierile decisive pentru viitorul fondurilor, explicate de eurodeputatul Siegfried Mureșan

„Nu putem răspunde în abstract, pentru că disponibilitatea unui stat de a aloca resurse unui asemenea program depinde de gravitatea amenințării percepute și de încrederea în garanțiile aliaților, în primul rând ale Statelor Unite. O deteriorare radicală a acestor evaluări ar putea schimba opțiunile politice și financiare. Dar voința politică și disponibilitatea de a cheltui nu creează automat capacitatea tehnică”, spune expertul.

Ce îi lipsește, de fapt, României pentru a produce și opera o armă nucleară

În ceea ce privește capacitatea României de a dezvolta armament nuclear, Liviu Horovitz este mai mult decât rezervat. În opinia sa, chiar și cu amenințarea de la Răsărit, România nu se găsește în situația dramatică în care ar fi obligată să ia în calcul un program nuclear pentru a se apăra de Rusia sau de un alt ipotetic inamic.

Liviu Horovitz nu crede că România poate dezvolta arme nucleare
Liviu Horovitz e expert în securitate la SWP Berlin Foto: Arhivă personală

„România este departe de a dispune de ansamblul capacităților necesare unui arsenal nuclear militar propriu, de la materialele necesare până la mijloacele de transport și infrastructura care ar permite operarea lui. Depășirea acestor lipsuri ar presupune un efort îndelungat, costisitor și cu rezultate incerte. În paralel, presiunile externe ar fi intense, inclusiv din partea partenerilor de care depinde securitatea României. În condițiile actuale, nu văd niciun imperativ strategic și niciun interes al României de a merge în această direcție”, adaugă Horovitz.

Pericolul invizibil

În același timp, ar fi greu de crezut că România ar fi încurajată într-un fel sau altul de aliați pentru a trece la o soluție atât de radicală. Liviu Horovitz explică de ce este greu de crezut că vreodată România sau o altă țară din Est s-ar orienta spre opțiunea nucleară proprie și vorbește despre felul în care ar putea să reacționeze țări ca Statele Unite și Rusia.

„Reacțiile ar depinde foarte mult de felul în care ar arăta sistemul internațional în momentul unei asemenea decizii. Un scenariu în care România ar lua în calcul această opțiune după o transformare radicală a ordinii de securitate trebuie analizat diferit de unul în care ar începe un program în condițiile actuale”, mai spune el.

Statele care deja dețin arme nucleare s-ar opune, iar Moscova ar putea să găsească o justificare pentru represalii, la fel cum SUA și Israelul nu concep un Iran nuclear.

„Dacă pornim de la situația de astăzi, este foarte probabil ca Rusia să ia contramăsuri, iar Statele Unite să se opună unui asemenea demers. România s-ar confrunta și cu presiuni puternice în cadrul regimului internațional de neproliferare. Mai important decât eticheta de «paria» este riscul deteriorării grave a relațiilor cu aliații și partenerii pe care România și-a sprijinit securitatea și prosperitatea. În condițiile actuale, am risca să pierdem sprijinul și cooperarea de care beneficiem deja, cu mult înainte de a obține vreun beneficiu de securitate dintr-un eventual arsenal propriu”, susține Liviu Horovitz.

Top articole

Partenerii noștri