Putin nu mai este „Șeful”. Cum se pregătesc oligarhii ruși pentru schimbarea puterii
Oligarhii ruși încep să privească dincolo de epoca Putin, pe fondul nemulțumirilor provocate de războiul din Ucraina și de pierderea influenței lor politice. În cercurile private, liderul de la Kremlin ar fi ajuns să fie numit „Bătrânul”, în loc de „Șeful”.

În spatele loialității afișate public față de Vladimir Putin, în rândul celor mai bogați oameni din Rusia se conturează tot mai multe nemulțumiri. După aproape 25 de ani de conducere a țării, președintele rus nu mai este privit de toți oligarhii ca un lider de neînlocuit, iar unii dintre aceștia încep să își imagineze cum ar putea arăta Rusia după plecarea sa de la putere, relatează The Economist, într-o analiză semnată de jurnalistul Arkady Ostrovsky.
Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale au schimbat radical poziția oligarhilor, care și-au pierdut o parte importantă din statutul internațional și din libertatea de mișcare. Nu mai pot călători la fel de ușor cu avioanele private, nu se mai pot bucura de iahturile de pe Riviera Franceză sau de vilele luxoase din străinătate. În același timp, influența lor asupra deciziilor de la Moscova este tot mai redusă, în timp ce regimul devine mai intolerant.
Cum au ajuns oligarhii să îi spună lui Putin „Bătrânul”
Schimbarea de atitudine se reflectă inclusiv în limbajul folosit în cercurile private ale miliardarilor ruși. Dacă înainte Vladimir Putin era numit „Nachalnik” („Șeful”) sau „Perviy” („Primul”), acum unii dintre cei mai bogați oameni ai țării folosesc apelativul „Ded”, care poate fi tradus prin „Bătrânul” sau „Bunicul”, cu o nuanță de dezamăgire, potrivit Il Messaggero.
Un episod care ilustrează raportul de putere dintre președintele rus și elita economică a avut loc pe 24 februarie 2022, la câteva ore după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Putin a convocat peste 30 de miliardari în Sala Ecaterina de la Kremlin. Vizibil afectați de situație și purtând măști de protecție în contextul pandemiei de COVID-19, aceștia au fost așezați de-a lungul unui perete, în timp ce președintele li s-a adresat de la distanță, fără mască.
Liderul rus le-a transmis ce aștepta de la ei: sprijin deplin pentru efortul de război și cooperare pentru menținerea producției, a economiei și a locurilor de muncă.
În înregistrarea video publicată de Kremlin, niciunul dintre cei prezenți nu intervine. Tăcerea lor reflectă un sistem construit în decenii de conducere a lui Putin, în care orice formă de opoziție poate avea consecințe grave.
Un precedent relevant datează din 2003, când Mihail Hodorkovski, la acea vreme cel mai bogat om din Rusia și un finanțator al opoziției, l-a acuzat pe Putin de corupție. Ulterior, a fost condamnat pentru fraudă și evaziune fiscală și a petrecut zece ani în închisoare. De atunci, cei care au rezerve față de Kremlin au învățat să nu le exprime public.
Trei scenarii pentru Rusia de după Putin
Deși președintele rus nu dă semne că ar intenționa să renunțe la putere, iar la 74 de ani continuă să controleze sistemul politic, în cercurile de la Moscova au început discuțiile despre ce s-ar putea întâmpla după plecarea sa.
În cazul demisiei sau al morții lui Putin, funcția de președinte interimar ar reveni premierului Mihail Mișustin, considerat o figură tehnocrată, fără ambiții politice declarate.
Potrivit unei analize BBC, un eventual vid de putere ar putea deschide calea către trei scenarii.
Primul ar fi o tranziție democratică, varianta preferată în Occident, dar considerată cea mai puțin probabilă. Analista Alexandra Prokopenko atrage atenția că Rusia s-a obișnuit atât de mult cu violența, încât și-a pierdut familiaritatea cu procedurile democratice. Cei 25 de ani de regim Putin au slăbit instituțiile de control și societatea civilă.
Putin, Rotenberg și războiul din umbră pentru controlul FSB (Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse succesorul al KGB)Al doilea scenariu presupune continuitatea autoritară, prin instalarea unui nou lider provenit din aparatul de securitate. Un succesor ar avea însă mai puțin capital politic și simbolic decât Putin, ceea ce ar putea face tranziția mai fragilă și mai dificilă.
A treia variantă ar fi apariția unei republici oligarhice, în care puterea să fie împărțită din nou între marile grupuri economice și structurile statului, după modelul anilor '90. Aceasta este și varianta preferată de magnații ruși, care ar putea astfel să își recapete influența politică și să beneficieze de reguli economice mai clare și mai previzibile.
Cum a ajuns Putin să controleze oligarhii ruși
După prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, au apărut așa-numiții „noi ruși”. Profitând de privatizările masive și de legăturile cu puterea, un grup restrâns de oameni a acumulat averi uriașe și a ajuns să influențeze decisiv politica țării. Aceștia au devenit cunoscuți drept oligarhi.
Venirea lui Putin la putere, în 2000, a pus capăt acelei perioade. Pe fondul redresării economice și al consolidării controlului statului, noul lider de la Kremlin nu a mai acceptat împărțirea puterii cu marii oameni de afaceri.
Investitorul Bill Browder a descris schimbarea printr-o comparație sugestivă: la reuniunile de la Davos, oligarhii se comportau ca niște „stăpâni ai lumii”, bărbați dominanți și siguri pe ei. După venirea lui Putin, aceștia s-au transformat în elevi supuși.
De la începutul războiului din Ucraina, Kremlinul a folosit atât recompense, cât și sancțiuni pentru a-și menține controlul asupra elitei economice. Cei considerați neloiali au fost deposedați de afaceri și active, în timp ce oamenii de afaceri apropiați de putere au primit contracte profitabile în domeniul apărării.
Rusia are în prezent un număr record de miliardari: 155, conform Forbes, cu o avere cumulată de aproape 700 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, averea nu mai garantează influență politică.
„Sunt bogați pentru că se bucură de favorurile lui Putin, nu invers”, observă analistul Dmitri Nekrasov, aflat în exil.
Miliardarul Andrei Melnicenko a cerut încetarea conducerii de către un singur om
Unul dintre puținii oameni de afaceri ruși care au ieșit parțial din tăcere este Andrei Melnicenko, al optulea cel mai bogat rus și magnat în industria îngrășămintelor.
Într-un interviu amplu acordat publicației The Economist, acesta a reluat unele dintre pozițiile oficiale ale Kremlinului privind responsabilitatea Occidentului pentru criza din Ucraina, dar a pledat totodată pentru încetarea conducerii de către un singur om și pentru redeschiderea Rusiei către comunitatea internațională.
Apelul său la dezbatere ar fi fost tolerat de Kremlin, cel puțin pentru a crea aparența existenței unui anumit pluralism. Totuși, declarațiile au oferit o imagine a nemulțumirilor care se acumulează în rândul elitei economice.
De la moartea lui Putin la un război pentru Estonia și amenințarea nucleară. Scenariul analiștilor RAND pentru anul 2030Deocamdată, o contestare directă a lui Putin pare imposibilă. Bill Browder avertizează că oligarhii știu foarte bine că o confruntare cu liderul rus le-ar putea aduce moartea.
La rândul său, investitorul Mike Calvey consideră că orice om de afaceri care ar încerca acum să acționeze împotriva Kremlinului ar ajunge la închisoare și și-ar pierde toate activele.
Marii oameni de afaceri ruși se află astfel într-o situație fără ieșire, generată de război și de dependența tot mai mare față de puterea de la Kremlin. Ei așteaptă sfârșitul erei Putin, în speranța că vor putea reveni în prim-planul vieții politice și economice.
Rămâne însă de văzut dacă persoana care va prelua conducerea Rusiei după Putin va fi dispusă să le redea influența pe care au pierdut-o.




















































