Harta unei posibile reforme adminstrative a încins spiritele. Înglobarea județului Brăila în Galați naște afirmații belicoase: „O să avem razboi civil” | adevarul.ro

Video Harta unei posibile reforme adminstrative a încins spiritele. Înglobarea județului Brăila în Galați naște afirmații belicoase: „O să avem razboi civil”

Publicat:
0
1 live

O posibilă reorganizare administrativ-teritorială a României, prin care actualele județe ar putea fi comasate în structuri mai mari, a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare. O hartă realizată după modelul celor 15 Curți de Apel a devenit subiect de glume, dar și de controverse. Rivalitatea dintre Galați și Brăila și scepticismul față de o reformă care ar putea transforma baronii locali în «super-baroni» se numără printre temele dezbătute de români.

26 de județe ar putea să dispară
26 de județe ar putea să dispară Foto: Antena 3

Una dintre cele mai comentate propuneri de pe hartă este cea prin care Galațiul și Brăila ar ajunge în aceeași structură administrativă, cu centrul la Galați. Ideea a reaprins rivalitatea dintre cele două orașe, iar utilizatorii de pe reddit au ironizat posibilitatea ca Brăila să ajungă subordonată județului vecin.

„Brăila în județul Galați, înainte de GTA 6”, a scris un utilizator. 

„Au vrut și cei de la Galați să aibă un pod peste Dunăre”, a spus o persoană.

„O sa avem razboi civil”, a spus un internaut.

„Toată viața mi-am dorit ca Brăila să devină doar o comună a Galațiului”, a scris o persoană.

„Brăila este pentru Galați precum este Berceni pentru București”, a adăugat altcineva.

Glumele nu s-au oprit aici. „Începutul Imperiului Galați”, „Brăilați sau Gălăila?” sunt alte comentarii apărute în discuție. 

„Breaking news: populația Brăilei se înjumătățește din cauza exodului provocat de unirea cu Galați”, a spus alt internaut.

Ce nume ar putea avea noua regiune

În discuția de pe Reddit au apărut și propuneri privind numele pe care l-ar putea primi o eventuală regiune formată din județele Galați, Brăila, Vrancea și, eventual, Buzău. Un utilizator a avansat varianta „Dunărea de Jos”, argumentând că denumirea ar avea o justificare geografică, nu doar una legată de cele mai mari orașe ale zonei.

„Pentru o ipotetică Regiune (nu județ) care ar fi alcătuită din județele Vrancea, Galați, Brăila și eventual Buzău, cea mai elegantă mi s-ar părea Dunărea de Jos, chiar dacă ar părea că favorizează Galațiul și Brăila, Buzăul și Vrancea sunt în bazinul Dunării și toate râurile din Carpați de acolo se varsă în Dunărea de Jos”, a explicat acesta.

Același utilizator a propus și variante de denumiri compuse, inspirate de modelele existente în Europa, precum „Provence-Alpes-Côte d'Azur”. Printre sugestii s-au numărat „Vrancea-Dunărea de Jos” și „Vrancea-Buzău-Dunărea de Jos”, deși autorul comentariului a recunoscut că acestea ar putea suna greoi.

Primarul Galațiului: „Binele uneori se mai face și cu forța”

Edilul Galațiului, Ionuț Pucheanu, consideră că, după 36 de ani în care politicienii nu au reușit să facă o reformă administrativă, schimbarea trebuie impusă, chiar dacă există interese politice și personale care o pot bloca.

„Clasa politică nu a fost în stare timp de 36 de ani să facă o reformă administrativă. Ce vă face să credeți că spectrul larg al clasei politice actuale ar putea să ducă la o reformă administrativă? Răspunsul meu, cunoscând actorii politici, e că nu, nu se va putea. Prin urmare, binele uneori se mai face și cu forța”, a declarat Ionuț Pucheanu.

Primarul Ionuț Pucheanu
Primarul Ionuț Pucheanu Foto: Adevarul

Prim-vicepreședintele PSD consideră că, dacă reorganizarea va depinde exclusiv de acordul primarilor și al celorlalți actori politici, reforma riscă să rămână doar la stadiul de intenție.

„Am auzit niște păreri extrem de îmbucurătoare din partea unor primari, la fel cum am auzit și păreri de genul: «Domnule, dar de ce să-mi pierd eu funcția?» Toți cei care ocupă funcții politice sau demnități publice sunt tot oameni, la sfârșitul zilei și, dincolo de viziunea globală asupra țării ăsteia, sunt oameni mânați de interese proprii, de nevoi”, a afirmat liderul PSD, la RFI.

Sute de primării din România ar putea fi comasate. Județele cu cele mai multe localități vizate de reforma administrativă
Imagine aeriană cu orașul Galați
Imagine aeriană cu orașul Galați Foto: arhivă, adevărul

PSD ia în calcul comasarea județelor

Dincolo de ironiile legate de rivalitatea dintre cele două orașe, harta are la bază un scenariu de reorganizare administrativ-teritorială discutat în PSD.

Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a declarat că reorganizarea nu se va limita la comasarea comunelor, ci va viza și actualele județe.

Acesta a invocat modelul celor 15 Curți de Apel din România ca posibil punct de plecare pentru redesenarea hărții administrative. Totuși, liderul social-democrat a precizat că partidul nu a stabilit încă numărul viitoarelor județe.

Potrivit unei simulări realizate după modelul Curților de Apel, 26 dintre cele 41 de județe actuale ar putea dispărea ca unități administrative distincte, iar țara ar rămâne cu 15 centre administrative.

Printre județele care și-ar putea păstra statutul de centre regionale se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, alături de Cluj, Brașov, Argeș și București.

În această variantă, Brăila ar fi inclusă într-o structură administrativă mai mare, alături de Galați și Vrancea, cu centrul la Galați. Alte județe care ar putea fi comasate sunt Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț.

În sud-vest, Doljul ar deveni principalul centru administrativ al unei regiuni care ar reuni actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți. În sud-est, Constanța ar putea prelua și Tulcea, în timp ce Prahova ar putea deveni centrul unei regiuni care să includă Buzău și Dâmbovița.

În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre centrele care și-ar păstra statutul administrativ. În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar putea deveni centre regionale, prin comasarea unor județe învecinate.

O modificare importantă ar putea viza și Capitala. Un alt scenariu discutat presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia responsabilitățile actualei administrații municipale.

„În loc de 42 de baroni o să rămână 7”

O altă temă în discuția de pe Reddit a fost teama că reducerea numărului de județe nu va duce neapărat la diminuarea influenței politice locale, ci doar la concentrarea acesteia în mâinile unui număr mai mic de lideri.

26 de județe ar putea dispărea din România. Cum ar arăta noua hartă administrativă și ce s-ar întâmpla cu Bucureștiul

„Și noi chiar credem asta? Că va face PSD asta când special ai lor vor fi afectați? Sau doar mai dă niște grăunțe la porumbei?”, a întrebat un utilizator.

Alții au ironizat posibilitatea ca actualii baroni locali să devină lideri cu mai multă putere în noile structuri administrative.

„Dimpotrivă, din baroni vor deveni super-baroni, vor avea mai mulți bani pe mână, de ce crezi că PSD a zis din start că susține asta?”, a comentat cineva.

„Păi da, doar că în loc de 42 de baroni o să rămână 7”, a replicat un alt participant.

„Dar vei avea 7 împărați tari, să vezi atunci reală putere”, a continuat altcineva.

„Dacă este și cu comasare, clar nu se va face nicio reformă, doar vorbe în vânt”, a scris un participant la discuție.

„La fiecare șase luni avem genul de propuneri și niciodată nu se implementează”, a comentat altcineva.

Când ar putea fi aplicată reorganizarea

Potrivit declarațiilor făcute de Dragoș Benea, PSD ar dori ca reorganizarea administrativ-teritorială să aibă aplicabilitate din 2028, odată cu alegerile locale și cu începutul noului cadru financiar european.

Acesta a recunoscut că reforma ar putea întâmpina opoziție chiar în interiorul propriului partid, din partea primarilor, consilierilor locali și președinților de consilii județene ale căror structuri administrative ar putea fi afectate.

Benea a susținut și că organizarea unor referendumuri locale pentru fiecare comasare ar putea îngreuna procesul. În opinia sa, acestea „nu ar face altceva decât să compromită această reorganizare administrativ-teritorială”.

Top articole

Partenerii noștri