UE, ingrijorata de subordonarea justitiei romane de catre Executiv

"Amestecul Executivului in afacerile judiciare nu a fost substantial redus": aceasta este opinia Uniunii Europene, exprimata in raportul privind progresele inregistrate de Romania in anul trecut de la

"Amestecul Executivului in afacerile judiciare nu a fost substantial redus": aceasta este opinia Uniunii Europene, exprimata in raportul privind progresele inregistrate de Romania in anul trecut de la elaborarea precedentei evaluari. Raportul explica aceasta opinie prin puterile discretionare ale Procurorului General in ceea ce priveste promovarea unor recursuri in anulare, prin amestecul ministrului Justitiei in numirea procurorilor din cadrul Parchetului National Anticoruptie, precum si prin influenta aceluiasi ministru asupra Consiliului Superior al Magistraturii. In plus, faptul ca ministrul Justitiei poate numi judecatori sau procurori din randul inspectorilor acestui minister, fara ca acestia sa dea un examen, arata ca exista posibilitatea ca magistratii sa fie numiti pe criterii politice, ceea ce poate "submina" independenta justitiei. In raport se arata ca Institutul Superior al Magistraturii - loc de pornire al unei cariere de magistrat si care ar trebui sa se "autoguverneze" - ramane dependent de Ministerul de Justitie. Anul trecut, judecatoriile au continuat sa fie supraaglomerate, iar numarul cazurilor care urmau sa fie rezolvate de un judecator a crescut de la 511, in 2000, la 531, in 2001. Aceasta situatie are o influenta negativa asupra calitatii actului de judecata, se afirma in raport. Cat despre Parchetul National Anticoruptie, UE considera ca infiintarea acestei institutii reprezinta o evolutie "importanta". Cateva randuri mai jos, raportul UE desfiinteaza insa PNA afirmand ca puterile sale legale sunt aceleasi ca si ale structurilor anticoruptie existente anterior, care s-au dovedit a fi inefective. Uniunea Europeana asteapta acum sa vada cum vor fi ocupate posturile din cadrul PNA, avand in vedere ca celelalte institutii care s-au ocupat de lupta impotriva coruptiei au avut probleme serioase de personal. In plus, cooperarea institutionala "neclara" (un termen elegant pentru lipsa de cooperare), precum si suprapunerea atributiilor intre Garda Financiara, politie si Corpul de Control al Guvernului vor ramane o "problema serioasa" in calea investigarii actelor de coruptie. "Oricum, realitatea indubitabila a coruptiei din Romania este cu atat mai ingrijoratoare cu cat institutiile cele mai implicate in lupta impotriva coruptiei, inclusiv politia si justitia, sunt ele insele afectate de acest fenomen", se arata in raportul de tara al Uniunii Europene. Progresele inregistrate * Ordinul ministrului Justitiei care prevede ca promovarea judecatorilor si procurorilor se face pe baza de examen * Au fost create doua centre regionale pentru instruirea magistratilor, dar ele nu sunt operationale * A crescut numarul judecatorilor de la Curtea Suprema de Justitie, dar acestia raman supraaglomerati * S-a imbunatatit modul de punere in aplicare a sentintelor civile, prin aparitia executorilor judecatoresti privati Ce asteapta UE de la Romania * Limitarea cazurilor in care Procurorul General, subordonat Executivului, poate declansa recursuri in anulare * O atentie mai mare in ceea ce priveste instruirea magistratilor in probleme precum criminalitatea economica, spalarea banilor si lupta impotriva coruptiei * Reducerea cazurilor care ajung in fata Curtii Supreme de Justitie, precum si cresterea numarului personalului care deserveste aceasta institutie * Cresterea autonomiei PNA, printr-o mai buna definire a statutului procurorilor, in special al procurorului-sef, precum si acordarea unor garantii privind mentinerea acestora pe posturi * Aplicarea recomandarilor din raportul GRECO al Consiliului Europei in ceea ce priveste combaterea coruptiei * Elaborarea unei strategii de imbunatatire a functionarii justitiei