Nicușor Dan forțează un compromis pe salarizarea bugetarilor. „Nu știu dacă am mai avut vreodată, post-decembrist, o asemenea combinație”

Președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, 11 august, la Palatul Cotroceni, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, într-o nouă încercare de a debloca Legea salarizării unitare. România mai are doar câteva săptămâni pentru a adopta și promulga reforma, condiție obligatorie pentru a accesarea a 770 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Negocierile se poartă într-un moment politic complicat, cu Parlamentul în vacanță, cu partidele care încearcă să-și protejeze propriile interese și cu sindicatele care contestă în continuare unele dintre prevederile proiectului. Politologul George Jiglău, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, consideră că actuala combinație de presiune politică, criză guvernamentală și timp limitat este una fără precedent în România postdecembristă.

Nicușor Dan, Radu Burnete și Dragoș Pîslaru. FOTO: Facebook

Întâlnirea de la Cotroceni are loc după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat că România a intrat în ultima etapă în care mai poate fi obținut un acord politic asupra reformei.

Potrivit ministrului, proiectul a fost modificat în ultimele trei săptămâni, în special în zonele sensibile ale sănătății și educației. Forma actuală ar urma să aducă majorări salariale pentru aproximativ două treimi dintre angajații din sectorul public și nu ar presupune scăderi de venituri.

Problema este că proiectul nu a reușit să elimine divergențele dintre partide. UDMR cere clarificări privind sursa banilor necesari pentru majorarea anvelopei financiare, în timp ce PSD transmite că nu va susține forma actuală dacă veniturile angajaților din sănătate și educație nu sunt protejate.

În acest context, Nicușor Dan încearcă să împingă negocierile spre o sesiune extraordinară a Parlamentului. Vacanța parlamentară reduce însă și mai mult timpul disponibil pentru adoptarea unei legi cu implicații bugetare și politice majore.

„E o situație foarte complicată pentru că, pe de o parte, e starea asta conflictuală care predomină, iar pe de altă parte trebuie să rezolve niște lucruri. Și, ca să se complice și mai tare, trebuie să le rezolve via Parlament, nu via Guvern. E o dinamică interesantă. Nu știu dacă am mai avut vreodată, post-decembrist, o asemenea combinație de tensiune de timp foarte mare, criză guvernamentală, atmosferă conflictuală și între partide, și între partide și președinte. Și mai e și vacanța parlamentară, în condițiile în care sunt acte normative importante, de care depind mulți bani și care trebuie rezolvate. Sigur că urgența e tot mai mare cu fiecare zi care trece, dar acum o lună eram în aceeași situație. Nu s-a schimbat nimic. Și atunci era urgent”, a explicat George Jiglău.

Patru partide, interese diferite și un compromis fragil

În ciuda conflictelor publice, PSD, PNL, USR și UDMR reușesc să păstreze încă un dialog funcțional, remarcă George Jiglău. Fiecare partid încearcă să-și construiască propria poziție și să evite să pară că renunță la promisiunile sau interesele pe care le reprezintă. Cea mai complicată discuție rămâne cea privind salarizarea bugetarilor. Reforma are consecințe directe asupra cheltuielilor publice și afectează un număr mare de angajați, ceea ce o transformă într-un subiect mult mai sensibil electoral decât alte proiecte aflate simultan pe masa coaliției.

„Dacă vrem să găsim un punct mai pozitiv, într-o perioadă destul de pesimistă, cele patru partide, ca majoritate, mi se pare că progresează relativ rezonabil până acum, având în vedere cât de negative sunt premisele. Fiecare are cumva un discurs propriu în raport cu celălalt, pentru că fiecare are interesul să pară coerent cu el însuși și nu vrea să lase de la el. Pe de altă parte, există și medierea președintelui între ele. Și, cu sabia asta deasupra capului, merg oarecum înainte. Discuția cea mai complicată este pe salarizarea unică. Sunt implicațiile la nivel de sistem public, de bugetari, sunt discuțiile în care sunt implicate sindicatele. E un pic mai complicat. Aici discuția este ceva mai ideologizată, în măsura în care putem să vorbim despre ideologie”, a subliniat politologul.

Legea integrității, o miză pentru PSD

În paralel cu salarizarea, legea integrității reprezintă un alt cartof fierbinte al fostei coaliții. Actul normativ, la rândul său asumat prin PNRR, are mai probleme de constituționalitate, după ce PSD și AUR au introdus două amendamente la proiectul susținut de Guvern. Mai exact, social-democrații au impus o prevedere care l-ar face pe liderul USR, Dominic Fritz, să își piardă mandatul de primar al Timișoarei, dar care încalcă vădit articolul 15 din Constituția României. De cealaltă parte, AUR a introdus o prevedere care obligă și „partenerele” aleșilor să-și depună declarație de avere. Numai că, până ca legea să intre în vigoare, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, și-a publica declarația de avere.

„În cazul legii integrității este și o chestiune de siguranță și există și implicația constituțională. E și un element de context, dar e foarte important. PSD n-a lămurit-o, dar, în egală măsură, a fost și momentul în care nu putea să rezolve cumva situația și a ales să n-o facă. Cred că ei acționează într-un mod în care să se poziționeze ca cei care înclină balanța și să-și acorde cumva o anumită importanță la nivel de Parlament. Discuția despre declarațiile de avere este importantă la nivel de principiu. Știm bine că e o discuție veche, cum a evoluat în ultima perioadă și de ce s-a creat nevoia asta de a regândi declarațiile de avere, de unde a apărut contextul ăsta care, sigur, îl vizează specific pe Fritz sau pe prima doamnă. Acolo e o chestiune care poate fi mult mai ușor personalizată și se duce într-o zonă importantă, dar care vine mai degrabă dinspre un grup restrâns de oameni. E importantă din perspectiva transparenței. Dar aici, pe salarizarea unică, impactul e mult mai profund”, a subliniat analistul.

AUR riscă să plătească politic dacă reforma eșuează

Și AUR poate ajunge într-o poziție dificilă, crede George Jiglău, mai ales dacă PSD își menține opoziția față de actuala formă a proiectului, iar partidul condus de George Simion nu se aliniază acestei poziții.

„Discuția despre salarizare este un act inclusiv în termen de buget, dincolo de PNRR sau de banii atașați de legea asta. Impactul este mult mai profund și în mult mai multe zone ale societății. Cred că legătura asta între un partid care își propune să aibă o anumită relație cu societatea și ceea ce se întâmplă acum este firească. Din cauza încăpățânării PSD-ului și mai ales dacă AUR nu marșează cu PSD în discuția privind salarizarea unică, s-ar putea ca lucrurile să meargă în direcția pe care o dorește PSD. Dacă lucrurile merg în direcția respectivă, AUR să aibă o problemă, pentru că nu cred că își permit, din nou, să fie arătați cu degetul. Nu le stă bine să fie arătați cu degetul că din cauza lor se pierd banii”, a explicat George Jiglău.

Până la 31 august, partidele încă pot negocia

Deși calendarul este extrem de strâns, negocierile nu sunt închise. Dimpotrivă, termenul-limită poate deveni principalul argument pentru un compromis.

Partidele au încă posibilitatea să modifice proiectul și să găsească o formulă acceptabilă pentru fiecare dintre ele. Problema este cât de mult sunt dispuse să renunțe la propriile poziții pentru a evita un eșec care ar putea avea consecințe financiare și politice.

„Eu cred că mai este loc și de a da înapoi, dacă vrem să punem problema așa, dar hai să spunem de negociere sau de compromis între partide, astfel încât, până către finalul lunii, când chiar trebuie adoptată legea, să se întâlnească la mijloc. Putem să vedem și după discuțiile de astăzi ce se mai întâmplă”, a subliniat analistul.

O reformă care nu va elimina toate diferențele din sistem

Chiar dacă legea va fi adoptată până la sfârșitul lunii, este puțin probabil ca ea să producă imediat un sistem de salarizare complet omogen în sectorul public. Proiectul ar putea lăsa suficient spațiu pentru ajustări ulterioare, inclusiv pentru ca partidele să poată prezenta anumite modificări drept câștiguri politice în fața unor categorii de alegători.

„Sigur, dinamica dintre cele patru partide și Parlament ca instituție lasă o moștenire. E o chestie mai tehnică și nu o stăpânesc suficient de bine ca să spun ceva categoric, dar nu cred totuși că legea poate fi construită în așa fel încât să nu existe nicio posibilitate de ajustare. Dacă se pot face niște mici ajustări și, într-un context de comunicare politică și electorală, se poate prezenta către o anumită zonă de electorat sau din societate faptul că ar exista niște beneficii, dacă se poate capitaliza acea mică chestiune care poate fi permisă de cadrul legislativ care se creează acum, atunci nici nu este ceva foarte mare ca impact. Eu cred că, dacă se va dori flexibilitate, asta s-ar putea face. Nu cred deloc că vom avea un cadru mai omogen și mai unitar. Se vorbește de asta de toți anii încoace, nu doar pe salarizare, dar și pe zona fiscală, care ar trebui să vină cândva, să facem ceva mai predictibil”, a explicat George Jiglău.

Niciun partid nu își permite să iasă prost din negocieri

Dincolo de banii europeni și de calculele bugetare, fiecare partid are de protejat propria imagine. Un compromis este dificil de vândut propriului electorat, însă un eșec al negocierilor poate fi și mai costisitor dacă formațiunea ajunge să fie considerată responsabilă pentru blocaj. În acest context, reputația politică poate deveni factorul care îi împinge pe liderii partidelor spre o soluție de mijloc.

„Eu nu cred că vreunul dintre partide își permite ca, de dragul unor mize care sunt acum importante, dar pe termen scurt, să joace într-un mod care să-i pericliteze imaginea și reputația. Nu doar cu societatea în ansamblu, ci și cu bucăți de societate care sunt relevante pentru partidul respectiv pe termen lung. Indiferent de pozițiile care au fost exprimate în perioada asta, să treacă și să treacă într-un mod care să presupună o zonă de compromis, de negociere, care să fie, din nou, la o oarecare disponibilitate. Să vedem care va fi ce obțin pe salarizare și care o să fie forma”, a subliniat analistul.