Analiză Florarii pot accesa pentru prima dată bani europeni. „Noi suntem copilul orfan al agriculturii românești”

Producătorii de flori au ocazia, pentru prima dată, să-și dezvolte ferma cu bani europeni, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale publicând ghidul pentru accesarea unui sprijin de până la 100.000 euro. „Suma totală alocată este infimă”, spun în replică producătorii.

Producătorii de flori spun că suma alocată este jignitoare FOTO: arhiva Ion Păunel

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat ghidul pentru accesarea unui sprijin de până la 100.000 euro/proiect, dedicat exclusiv floricultorilor, prin măsura DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, urmând ca în curând să se și deschidă sesiunea de deschidere a proiectelor. Este prima astfel de oportunitate pentru horticultorii din această ramură, iar din acești bani se pot finanța: dezvoltarea exploatației, achiziția de utilaje, amenajarea de unități de condiționare și depozitare etc.

Deși suma alocată/proiect pare generoasă, bugetul total de doar 5 milioane euro, raportat la cei aproximativ 5.000 de producători de flori din România care așteaptă de zeci de ani astfel de oportunități de finanțare arată că au această șansă, la suma maximă, 50 de producători.

„Sprijinul acordat va contribui la o mai bună tehnologizare a exploatațiilor agricole, prin investiții în utilaje și echipamente, conducând la asigurarea pieței cu flori, plante aromatice, medicinale și ornamentale, cu impact pozitiv în balanța comercială”, se arată în Ghidul pus în consultare publică.

Cu acești bani, producătorii de flori și plante medicinale și aromatice își pot dota fermele, printre cheltuielile eligibile fiind inclusiv sisteme și echipamente de irigații (inclusiv echipamente de stocare a apei), instalații pentru producerea de fertilizanți organici sau energie regenerabilă din surse regenerabile sau prin utilizarea biomasei.

Prima mare nemulțumire: persoanele fizice nu au acces

Pentru sprijinul de cel mult 100.000 euro/fermă pot aplica doar fermierii organizați juridic (PFA; II; IF; SRL etc.), ghidul fiind clar: „cu excepția persoanelor fizice”. Pot de asemenea să aplice: cooperativele agricole și societățile cooperative care reprezintă interesele membrilor fermieri; grupuri și organizații de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare și recunoscute de MADR.

Suma maximă este de 100.000 euro/proiect, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil nu va depăși:

 - 85% din costurile eligibile pentru fermele cu dimensiunea economică cuprinsă între 2.000 euro SO și 11.999 euro SO;

 - 65% din costurile eligibile pentru fermele cu dimensiune economică de cel puțin 12.000 euro SO.

„Fondurile sunt simbolice. Și aici este o supărare a noastră și colegii au înțeles – nu eu i-am îndemnat -, iar semnalele noastre sunt: dom’le, luați-vă voi ăia 5 milioane de euro la 5.000 de producători de flori și faceți ce vreți cu ei”, a declarat Ion Călin, liderul Asociației Producătorilor de Flori Muntenia, pentru „Adevărul”.

Ion Călin spune că a fost promotorul introducerii în Planul Național Strategic a măsurii DR 18 la care să aibă acces și producătorii de flori, însă sprijinul efectiv oferit este o glumă.

„Nu este un sprijin real al floricultorului din România”, adaugă Ion Călin. Pe de altă parte, și accesarea sumei maxime este dificilă. „Cu toate că au admis multe din amendamentele noastre, au băgat condiționalitatea: nu și pentru persoanele fizice. Supărarea este maximă. Ei se fac că ne bagă în seamă și noi muncim în continuare”, spune Călin.

În sectorul floricol nu există foarte multe grupuri de producători sau cooperative agricole care să poată accesa acest sprijin, așa că excluderea persoanelor fizice face ca mulți producători în fapt să nici nu poată visa la această oportunitate.

„Să-și facă timp și să coboare din birouri”

Liderul Asociației Producătorilor de Flori Muntenia atrage atenția că organele statului cu drept de control i-ar putea ajuta real pe producătorii din acest sector dacă pur și simplu și-ar face treaba, chiar dacă nu le pot aloca bani mai mulți pentru sprijin, deoarece întâmpină probleme grave pe care nu le pot rezolva de unii singuri.

„Să-și facă timp totuși să coboare în teren cei competenți în eliberarea de atestate și carnete de producători. Sunt, la fel ca și comerțul intracomunitar sau importurile non-UE, sunt invazivi cei care dețin atestate de producător împotriva legii. Sunt emise și sunt așa-ziși producători, în piețele agroalimentare și nu numai, care stau la bloc sau au pomi în grădină. Și nimeni nu face nimic. Oprește ANAF-ul duba colegilor mei – noi ne-am făcut un mod de a fi identificați și identificabili, avem legitimații, avem stickere pe mașini, membrii asociației noastre –, dar pe cei care fac evaziune la greu, nu”, a semnalat Ion Călin.

Asociația are aproximativ 1.000 de membri activi, iar o altă mare supărare a floricultorilor este că nu există, punctează Ion Călin, o relaționare instituțională reală.

„Ei când spun florar ne confundă cu evazioniștii, cu așa-zișii comercianți. Nu fac diferența între producători agricoli și comercianți de flori. În mintea lor suntem cei care ia de aici și vând la semafor. (...) În floricultură sunt investiții pe metru pătrat de nu-și închipuie nimeni. În comparație cu legumicultura, într-un solar de 500 de metri pătrați de lalea, la cultură extrasezon, pentru 1 și 8 Martie, intră undeva la 50.000 de bulbi. Noi nu vrem decât să respectăm legea și să devenim buni contribuabil la economia țării”, a mai semnalat Ion Călin.

O altă nemulțumire este că sunt instituții din teritoriu care le pun producătorilor de flori bețe-n roate, solicitându-le documente absolut inutil. „Îi pune pe oameni să plătească 420 lei pentru fiecare specie de flori cultivată ca să obținem un pașaport fitosanitar european. Este ca și cum eu am carte de identitate de la Evidența Populației și cineva mă pune să-mi mai iau o carte de identitate de la Prefectură”, dă președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia un exemplu de situație absurdă, apreciază acesta, cu care se confruntă membrii asociației. Astfel de impuneri sunt ilogice, spune Ion Călin, devreme ce materialul săditor cu care lucrează florarii vine de fiecare dată însoțit de documente, florarii nefiind în situația de a-și produce singuri răsadul. Nu sunt tratați la fel, semnalează Călin, în schimb, alți producători din agricultură, deși aceștia pun pe piață inclusiv răsaduri necertificate.

Floricultorii au făcut, de-a lungul anilor, demersuri și pentru ajutoare de minimis sau alte forme de sprijin. Niciodată nu li s-a spus nu, însă nici bani n-au primit, deși florile sunt, susține Ion Călin, pe primele locuri printre produsele cu deficit în balanța comercială a țării, în perioada 2010-2020 deficitul fiind de 400 milioane de euro.

„Am înaintat documentație în care am probat că facem parte din primele cinci produse agricole în deficit de balanță economică. Am zis că prin susținere să ne dezvoltăm și noi, cum sunt subvenționați polonezii, de vin ca un tsunami în susținerea floriculturii. Noi suntem copilul orfan al agricultorii românești. Nu am fost susținuți cu niciun ban, niciun eurocent, niciodată. Primește ciocârlia cu gâtul roșu și stuful lui nu știu cine, dar producătorii de flori, până în momentul în care noi vorbim, nu au fost susținuți, din 2007, de la intrarea în UE, și până acum, cu niciun eurocent”, a conchis Ion Călin.