Nicolae Giugea revine în grupul PNL
0Nicolae Giugea, deputat de Dolj, a anunțat că revine în grupul parlamentar al PNL, la mai puțin de un an de când i-a părăsit pe liberali, pentru a merge alături de Ludovic Orban.
Nicolae Giugea a anunţat conducerea Camerei Deputaţilor că începând de luni revine în grupul parlamentar al PNL, în calitate de membru, potrivit Agerpres.
Nicolae Giugea a fost ales pe listele electorale ale PNL şi este deputat de Dolj. În noiembrie 2021, şi-a dat demisia din grupul liberal, iar de atunci a activat ca parlamentar neafiliat.
Giugea anunţa atunci că nu este de acord cu alianţa făcută de liberali cu PSD. „Nu există niciun fel de explicaţie logică pentru modul în care, în câteva luni, grupul lui Florin Cîţu a distrus o coaliţie perfect funcţională, a distrus un Guvern care avea oportunitatea de a face reforme reale pentru a pune România pe direcţia cea bună şi, în cele din urmă, a instalat haosul în ţară. În plină pandemie, aşa-zisa echipă câştigătoare a declanşat un război în partid, apoi unul în coaliţie, apoi unul cu întreaga ţară. (...) Partidul se îndreaptă către un naufragiu evident şi nimeni nu are curaj să spună nimic. Mulţi ştiu, dar tac. Le e mai frică de şeful din partid, decât de electorat”, scria Giugea, pe Facebook, la momentul demisiei.
Alte plecări
Prima persoană care a plecat inițial cu Ludovic Orban din partid a fost Luminița Barcari, dar aceasta s-a răzgândit repede. De asemenea, potrivit informațiilor „Adevărul”, o altă revenire în PNL ar putea să fie senaorul Ion Iordache, ales de Gorj.
Până în prezent, Forța Dreptei nu a reușit să-și facă un grup parlamentar, PNL fiind principalul opozant. De altfel, Coaliția se gândește la un mod eficient de a oferi reprezentare la nivelul structurilor de conducere ale Parlamentului și al comisiilor și pentru aleșii neafiliați.
Dilema Puterii: ce face cu Opoziția
Zece la sută dintre aleșii de la Camera Deputaților sunt neafiliați, ceea ce nu permite reprezentarea lor la nivel de conducere a forului, dar nici în numeroase comisii, fiind izolați în structuri parlamentare fără prea mare importanță. Problema a ajuns să fie discutată și în interiorul Puterii, acolo unde PSD ar vrea o clarificare a situației lor, în timp ce PNL se opune, cu temei legal, oricărei constituiri de noi grupuri.
La nivelul Camerei Deputaților, în urma scindărilor PNL și USR, disidenții plecați vor și au numărul minim necesar de aleși de constituire a două grupuri parlamentare separate. Au și depus cererea în acest sens, însă problema e că, deși invocă diferite prevederi de Regulament și o decizie CCR, exact Statutul deputaților și senatorilor (Legea 96/2006) arată clar că nu au acest drept. O singură dată au închis aleșii ochii pentru formarea unui grup parlamentar nou, în mai 2019, în cazul Pro România, exact după europarlamentare.
Formațiunile care nici nu vor să audă de noi grupuri sunt PNL și USR, ambele afectate de plecări și care ar urma să-și piardă din influența la nivel de Parlament. Problema găsirii unei forme de reprezentare a ridicat-o în primul plen al Camerei Deputaților, pe neașteptate, Alfred Simonis, liderul social-democraților din acest for, care a menționat inclusiv modificarea legislației în favoarea opoziției nereprezentate, la începutul noii sesiuni.
„Dincolo de Regulament avem o situație (...) 35 de deputați (n.r. – 34 de deputați) și o serie de senatori sunt neafiliați. Aproape nereprezentați: în Biroul Permanent, în comisiile de specialitate. Până unde putem merge în felul acesta. Putem merge până la 100 sau până la 150 de deputați, pentru că o majoritatea nu-și dorește? Cred că dacă ne detașăm de interesele personale ale fiecărui partid, ne detașăm de chestiunile punctuale. Să facem o analiză amplă, așezată ce facem cu ei?”, a precizat Simonis. Liderul de grup a menționat inclusiv modificarea legislației în favoarea opoziției nereprezentate.
Se încarcă comentariile...
