Dilema Puterii: Ce face cu opoziția fără voce în conducerea Camerei
0Coaliția se gândește la un mod eficient de a oferi reprezentare la nivelul structurilor de conducere ale Parlamentului și al comisiilor și pentru aleșii neafiliați.
Zece la sută dintre aleșii de la Camera Deputaților sunt neafiliați, ceea ce nu permite reprezentarea lor la nivel de conducere a forului, dar nici în numeroase comisii, fiind izolați în structuri parlamentare fără prea mare importanță. Problema a ajuns să fie discutată și în interiorul Puterii, acolo unde PSD ar vrea o clarificare a situației lor, în timp ce PNL se opune, cu temei legal, oricărei constituiri de noi grupuri.
La nivelul Camerei Deputaților, în urma scindărilor PNL și USR, disidenții plecați vor și au numărul minim necesar de aleși de constituire a două grupuri parlamentare separate. Au și depus cererea în acest sens, însă problema e că, deși invocă diferite prevederi de Regulament și o decizie CCR, exact Statutul deputaților și senatorilor (Legea 96/2006) arată clar că nu au acest drept. O singură dată au închis aleșii ochii pentru formarea unui grup parlamentar nou, în mai 2019, în cazul Pro România, exact după europarlamentare.
Mâna întinsă a PSD
De data aceasta, formațiunile care nici nu vor să audă de noi grupuri sunt PNL și USR, ambele afectate de plecări și care ar urma să-și piardă din influența la nivel de Parlament. Problema găsirii unei forme de reprezentare a ridicat-o în primul plen al Camerei Deputaților, pe neașteptate, Alfred Simonis, liderul social-democraților din acest for, care a menționat inclusiv modificarea legislației în favoarea opoziției nereprezentate.
„Dincolo de Regulament avem o situație (...) 35 de deputați (n.r. – 34 de deputați) și o serie de senatori sunt neafiliați. Aproape nereprezentați: în Biroul Permanent, în comisiile de specialitate. Până unde putem merge în felul acesta. Putem merge până la 100 sau până la 150 de deputați, pentru că o majoritatea nu-și dorește? Cred că dacă ne detașăm de interesele personale ale fiecărui partid, ne detașăm de chestiunile punctuale. Să facem o analiză amplă, așezată ce facem cu ei?”, a precizat Simonis. Liderul de grup a menționat inclusiv modificarea legislației în favoarea opoziției nereprezentate.
Sprijin, dar nu fără interes
Potrivit informațiilor „Adevărul”, social-democrații au și două interese clare aici. În primul rând, ar slăbi atât PNL, cât și USR, ca funcții. În al doilea rând, social-democrații se gândesc la o conlucrare punctuală cu noile formațiuni din Parlament. Mai precis, negocierea pe fiecare proiect de lege, în cazul unui divorț de PNL de anul viitor, înainte sau după rotativa guvernamentală.
Pentru moment, cererile de constituire a celor două grupuri au fost date în lucru, de Biroul Permanent al Camerei, Comisiei juridice.
Se încarcă comentariile...
