Ce candidaţi se întrevăd pentru prezidenţialele din 2024

0
0
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Discuţiile despre candidaţii la prezidenţiale încep să fie purtate în interiorul partidelor, deşi alegerile sunt peste doi ani, însă formaţiunile trebuie să-şi facă de pe acum primele calcule electorale.

Zvonurile privind posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis să plece pe funcţia de secretar general al NATO, în condiţiile în care mandatul lui Jens Stoltenberg expiră în toamna lui 2023, dar şi a vizibilităţii tot mai mare a lui Mircea Geoană (secretar general-adjunct la NATO şi fost candidat la şefia statului) au dus la începerea discuţiilor din partide despre următoarele alegeri prezidenţiale, fie că ar urma să fie la termen (noiembrie 2024), fie mai devreme (noiembrie-decembrie 2023).

La PSD, lucrurile sunt complicate, mai ales că preşedintele formaţiunii, Marcel Ciolacu, nu are ambiţii prezidenţiale, ceea ce pune formaţiunea în dilema de alege un alt lider sau să se gândească la un candidat apropiat de partid, perceput ca om de stânga, cum e cazul lui Mircea Geoană.

PSD se fereşte să spună dacă ar miza pe varianta Mircea Geoană, un candidat cu profil internaţional, care are şi pedigri social-democrat, dat fiind că a fost preşedinte al formaţiunii între 2005 şi 2010. „În PSD nu s-a luat nicio decizie şi îmi menţin părerea că statutul PSD trebuie modificat şi candidatul pentru funcţia de preşedinte al României trebuie ales de baza partidului şi nu de un număr limitat de oameni. Trebuie să aibă loc o competiţie internă pentru această desemnare”, a afirmat Ciolacu, care a evitat să spună dacă Geoană ar fi o variantă.

Nici purtătorul de cuvânt al formaţiunii nu a vrut să spună dacă secretarul adjunct al NATO e o variantă.

„Cred ca este încă prea devreme să discutam acest subiect, plus că avem o iarnă care nu va fi deloc uşoara în faţa noastră. La PSD, dar şi în coaliţie, suntem orientaţi ca iarna să fie trecută în condiţii suportabile pentru români, atât de către cei vulnerabili, cât şi de cei din mediul de afaceri. Acestea sunt eforturile si ţintele din aceasta perioadă. Sigur că domnul Geoană ocupă o funcţie extrem de onorantă pentru Romania. Lucrurile vor fi poate anunţate de toţi cei care vor intra în cursa prezidenţială probabil ceva mai încolo”, a afirmat Radu Oprea.

Pe de altă parte, din interiorul partidului, două nume se detaşează ca variante: Gabriela Firea (ministrul Familiei) şi Alexandru Rafila (ministrul Sănătăţii). Amândoi sunt printre politicienii care stau bine în sondaje, având cote de încredere ridicate. Un alt social-democrat văzut ca posibil candidat este Sorin Grindeanu, în prezent vicepremier şi ministru al Transporturilor, dar care nici în interiorul partidului nu şi-a făcut lobby.

Variantele PNL

Liberalii îşi îndreaptă privirea în primul rând spre Nicolae Ciucă, preşedinte al formaţiunii şi prim-ministru. Cutuma PNL a fost ca preşedintele partidului să fie şi candidatul pentru scaunul de la Palatul Cotroceni. Va conta mult şi forţa lui Ciucă până în 2024, adică dacă va fi premier, preşedinte al Senatului sau va deţine alt portofoliu guvernamental, în condiţiile în care în mai 2023 are loc rotativa pentru funcţia de şef al Executivului.

Un alt nume aflat pe buzele multor membri de partid este Dan Motreanu, prim-vicepreşedinte din luna mai. Aflat printre preferaţii lui Klaus Iohannis din rândul liberalilor (în 2014 chiar a dorit ca acesta să preia şefia, dar a refuzat), Motreanu e cunoscut de lideri şi de baza partidului, în condiţiile în care a fost şi secretar general al PNL. Motreanu e văzut ca un produs al partidului, cu o vechime de 30 de ani în formaţiune. „Problema lui e reticenţa faţă de comunicarea publică, dar e un lucru la care poate lucra, dacă e nevoie”, susţine un vicepreşedinte al PNL pentru „Adevărul”.

Oamenii Opoziţiei

Şi Opoziţia are resurse în ceea ce priveşte pretendenţii la scaunul de preşedinte. În USR, recent alesul preşedinte, Cătălin Drulă, este văzut ca alegerea firească de candidat, cu toate că acesta a negat faptul că se gândeşte la scrutinul din 2024. Potrivit lui Drulă, în USR ar trebui să fie o competiţie internă în ceea ce priveşte propunerea partidului. Iar USR se uită şi spre REPER, formaţiunea fondată de eurodeputatul Dacian Cioloş. De altfel, Cioloş este aşteptat să intre în cursa pentru Palatul Cotroceni.

Alianţa pentru Unirea Românilor va avea alegeri interne, care vor începe din acest an, pentru a decide cine să fie candidatul pentru prezidenţiale. Un singur nume este văzut ca posibil candidat, adică George Simion, preşedintele partidului. Simion este foarte popular şi şi-a făcut în ultimii ani campanie constant. Până în prezent, a negat faptul că va candida la prezidenţiale.

Orban, primul candidat oficial

Ludovic Orban, preşedintele formaţiunii Forţa Dreptei, a anunţat deja că va candida la următoarele prezidenţiale, fiind primul politician asumat pentru scrutinul din noiembrie 2024. Orban controlează în prezent 20 de parlamentari, iar la nivel naţional formaţiunea sa a reuşit să-şi facă filiale doar în jumătate din marile unităţi administrativ-teritoriale.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite