Analiză Marea Neagră, greu de apărat în fața noilor drone. „Sunt foarte greu detectabile”

Miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia au discutat telefonic despre securitatea Mării Negre, după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea coastelor bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. Incidentele vin după ce o navă comercială a fost lovită de drone în zona economică exclusivă a României, în apropierea litoralului, și s-a scufundat. Doi membri ai echipajului au murit. În acest context, Bulgaria a cerut intensificarea supravegherii și a schimbului de informații între cele trei state și structurile NATO. „Adevărul” a discutat cu Hari Bucur, expert în securitate, despre vulnerabilitățile navigației comerciale și limitele capacităților militare din regiune.

Foto: MAI

În noaptea de 12 spre 13 octombrie, două nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, în apropierea coastelor Bulgariei. Nava de marfă HS Dignity s-a scufundat, iar 11 membri ai echipajului au fost dați dispăruți. O altă navă, Chelsea 3, a fost avariată.

România s-a confruntat cu un incident similar pe 5 octombrie. Nava comercială Royad Mammadov, care transporta cereale, a fost lovită de drone în apropierea platformei maritime Pescăruș, la aproximativ 24-25 de mile marine de litoralul românesc. Vasul a luat foc și s-a scufundat, iar doi dintre cei 13 membri ai echipajului au murit.

Atacul s-a produs în zona economică exclusivă a României, în afara apelor teritoriale. Incidentele succesive arată riscurile la care este expus transportul comercial din Marea Neagră, într-un context în care războiul din Ucraina continuă să afecteze securitatea navigației.

Miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia au discutat despre situația de securitate din regiune. Bulgaria a cerut măsuri coordonate pentru intensificarea supravegherii și a schimbului de informații între cele trei state și structurile NATO.

Hari Bucur Marcu consideră că discuțiile dintre cei trei miniștri trebuie înțelese în primul rând ca o încercare de coordonare militară. Acestea ar putea viza evaluarea resurselor disponibile și identificarea unor modalități prin care statele riverane să îmbunătățească protecția rutelor maritime.

„Să vadă câte forțe au la dispoziție, cum pot să le activeze, cum ar putea să organizeze protecția căilor de navigație și așa mai departe”, explică expertul în securitate.

În opinia sa, coordonarea dintre cele trei state nu înseamnă automat că vor apărea măsuri concrete de protecție. Asigurarea unor rute maritime sigure presupune resurse militare și capacități de supraveghere considerabile.

„Pentru a asigura o cale de navigație sigură, adică o cale de navigație pe care să poată trece navele comerciale prin ea fără să fie atacate, e nevoie de o forță care nu există în Marea Neagră”, susține el.

Dronele maritime și aeriene, greu de detectat

Una dintre principalele dificultăți în protejarea navigației comerciale este detectarea dronelor, care pot avea caracteristici și traiectorii diferite. Atacurile recente arată că amenințările pot afecta transportul comercial din apropierea teritoriilor statelor NATO.

„Protecția în Marea Neagră este un mare semn de întrebare. Tipurile noi de arme, cum sunt dronele maritime sau dronele aeriene, sunt foarte greu detectabile”, afirmă Hari Bucur.

Expertul atrage atenția și asupra dronelor subacvatice, care pot fi dificil de observat prin mijloacele convenționale de supraveghere.

În aceste condiții, protejarea navigației ar presupune mai mult decât prezența unor nave militare în regiune. Este nevoie de sisteme capabile să detecteze amenințările din aer și de pe apă, dar și de mijloace de supraveghere subacvatică și de monitorizare a activităților din regiune.

„Elemente de observare din aer, maritime, submarine și așa mai departe. În principal de ținere sub control, inclusiv din cosmos, dacă e cazul. Și mai departe decât atât, o informare reciprocă în timp real”, explică expertul.

Pentru România, aceste vulnerabilități au implicații directe, având în vedere că incidentele recente au afectat atât navigația comercială din apropierea litoralului, cât și zone în care există infrastructură energetică offshore. O supraveghere mai eficientă ar putea ajuta autoritățile să identifice mai rapid amenințările și să coordoneze intervențiile.

De ce ar fi dificilă crearea unei forțe navale permanente a NATO

O altă posibilitate discutată de-a lungul timpului a fost crearea unei prezențe navale permanente a NATO în Marea Neagră. Hari Bucur amintește că Turcia s-a opus unei asemenea inițiative, care ar fi putut contribui la consolidarea supravegherii și la protejarea rutelor maritime.

Expertul consideră că o eventuală forță comună ar trebui să dispună de resurse suficiente pentru a identifica și urmări amenințările, nu doar pentru a patrula în regiune.

În evaluarea sa, capacitățile militare ale celor trei state nu ar fi suficiente pentru a asigura singure un nivel ridicat de protecție a tuturor rutelor comerciale din Marea Neagră.

„De asta, în afară de discuția telefonică între ei, prea mult nu ne așteptăm să vedem vreun rezultat concret al următoarelor demersuri conjugate ale celor trei țări riverane la Marea Neagră, pentru că nu au forțele necesare”, afirmă expertul.

Atacurile recente pun astfel în discuție nu doar capacitatea statelor riverane de a-și proteja navele comerciale, ci și limitele actualelor mecanisme de apărare în fața unor amenințări care pot apărea rapid și la distanță de front.

Cooperarea regională și schimbul de informații

Există deja mecanisme de cooperare în regiunea Mării Negre, în special la nivelul autorităților responsabile de supravegherea traficului maritim. Acestea includ protocoale și instrumente pentru schimbul de informații despre nave și activitățile maritime.

Problema este că asemenea mecanisme nu elimină riscurile asociate războiului și nici dificultățile de monitorizare a unor amenințări noi. Bucur amintește că Rusia s-a retras din anumite mecanisme de cooperare și schimb de informații după anexarea Crimeei, ceea ce complică imaginea de ansamblu asupra traficului maritim.

În opinia sa, schimbul de informații dintre România, Bulgaria și Turcia, precum și cooperarea cu structurile NATO, ar putea îmbunătăți supravegherea și capacitatea de reacție.

Pe 14 octombrie, președintele Nicușor Dan a discutat, la rândul său, cu președinta Bulgariei despre atacurile asupra navelor comerciale și incidentele care au afectat navigația în Marea Neagră. Cei doi oficiali au abordat necesitatea unor măsuri pentru contracararea dronelor și asigurarea siguranței navigației comerciale.