Intrarea in UE nu va aduce automat cresteri de preturi

- spune Alexandru Farcas, ministrul Integrarii

- Care sunt costurile aderarii?
- Este vorba de toate transformarile care au avut loc in acest an in Romania. Atatia oameni au trebuit sa-si schimbe locul de munca dintr-o intreprindere de stat, unde erau obisnuiti cu un anumit mod de desfasurare a lucrurilor, in sectorul privat, unde conditiile sunt mult mai drastice, si nu le-a fost usor. In prezent, bugetul national suporta costuri pentru calificarea functionarilor, reforma administratiei, pentru realizarea compatibilitatii institutiilor, dar aceste costuri sunt resimtite, deja, de micii intreprinzatori, de catre oamenii de afaceri, in sensul unor investitii suplimentare in echipamente care sa asigure respectarea standardelor de calitate din UE si al unor instalatii care sa respecte conditiile de mediu. Costurile sunt mari, dar ele trebuie puse in balanta cu investitiile pe care UE a consimtit sa le faca pentru dezvoltarea Romaniei. Si vorbim de perioada 2004-2009, de un volum total de investitii de aproape 11 miliarde de euro, bani care vor fi dirijati catre infrastructura, sosele, cai de acces, dezvoltare rurala, comunicatii in general, tot mai multe programe SAPARD la sate. Se merge pe ideea de a crea noi locuri de munca la sate, locuri care sa dea alternative celor agricole existente in prezent. Vor continua investitiile in modernizarea si capitalizarea IMM-urilor, iar comunitatile rurale si cele urbane vor fi dotate cu utilitati moderne, vor fi facute investitii in administratie. Este vorba de sume importante care vor fi investite in oameni, in formarea si perfectionarea specialistilor din cele mai diferite domenii. Este o balanta intre costuri si beneficii si vorbim, sigur, de viitor. Avem cateva repere, dar invatam mult din experienta celorlalte tari care au intrat in UE (Ungaria, Polonia). M-am intalnit cu omologul meu polonez, care mi-a spus ca fermierii de acolo si lumea rurala in general s-au pronuntat hotarat impotriva aderarii la UE. Se stie ca agricultura europeana e subventionata. In cadrul politicii agricole comune, fermierii primesc subventii. Aceste subventii au inceput sa fie platite, incepand din mai, si fermierilor polonezi. Colegul meu spunea ca dupa cateva luni de flux al subventiilor s-au constatat mutatii in atitudinea taranului polonez, care e convins acum de utilitatea integrarii in UE. Credem ca acelasi lucru se va petrece si la noi. In acesti ani cheltuim ca sa construim Agentia Agricola de Plati, care se va dezvolta pe baza actualei agentii SAPARD, ne cheltuim banii din bugetul statului si din programele co-finantate cu UE pentru ca un numar mare de functionari sa fie formati si specializati. Dar, din 2007, subventiile pentru producatorii din domeniul agriculturii vor fi un fapt si la noi. E foarte bine ca am reusit sa incheiem in primavara acestui an capitolul "Agricultura". Au fost fixate baremurile de produse la lapte, carne, asa incat in primele zile, saptamani, luni dupa momentul aderarii nu vor fi, aparent, schimbari extraordinare. S-a vorbit in ultima vreme despre ceea ce s-a intamplat la vecinii nostri unguri, unde preturile au crescut. Trebuie sa fim, totusi, atenti: preturile au crescut doar la anumite produse, cum ar fi zaharul, uleiul, si au crescut numai in Ungaria. Am vazut ca in Polonia si in Tarile Baltice nu s-a intamplat acest lucru, pentru ca se pregatisera mai bine, iar impactul, inclusiv cel asupra preturilor, a fost nuantat. Nu exista un mecanism automat: intram in UE si cresc preturile. Asa ceva nu exista. Prin toata politica guvernului nostru de sporire a veniturilor, a pensiilor, de pastrare a echilibrului monetar, investitiile care se fac in agricultura, inclusiv in programele europene, ideea de baza este sa pregatim acest impact.
- Ce garantie aveti ca nu vor creste preturile, ca nu se va intampla si la noi ca in Ungaria?
- Suntem constienti de acest risc si, prin urmare, nu putem sa dam o garantie de 100% ca nu se va intampla asa, dar ne preocupa in mod serios acest subiect. In ultimii ani, Romania a inregistrat o crestere economica la fiecare 12 luni, si aceasta tendinta va continua si in 2007 si 2008. Fiind vorba de o crestere economica, in mod firesc, se vor crea conditii pentru un buget de stat mai mare, dar si conditii pentru cresterea salariilor. Pensiile, diferitele programe sociale vor continua sa fie aplicate in asa fel incat, in caz de derapaj al preturilor, venitul real al populatiei sa nu fie afectat. Perspectiva legata de UE este cea privitoare la dezvoltare. Evident, nu va fi o dezvoltare peste noapte, dar exista o tendinta de crestere, iar preocuparea guvernantilor este aceea ca aderarea la UE sa se faca in sensul imbunatatirii nivelului de trai si in Romania.
- Ne-ati vorbit mai devreme despre modul in care, dupa aderare, vor aparea noi locuri de munca in mediul rural. Cum se va face acest lucru?
- Este vorba de programul SAPARD prin care se aloca fonduri pentru infrastructura, cum ar fi cele pentru reabilitarea soselelor sau alimentarea cu apa. Fiecare program face posibila aparitia catorva locuri de munca in localitatea respectiva. Dar cea mai mare parte a fondurilor SAPARD sunt destinate sprijinirii gruparilor de producatori si fermierilor care, modernizandu-si echipamentele, determina aparitia de noi locuri de munca mai bine calificate si mai bine platite.
- La tara intalnim, deja, mentalitatea potrivit careia oamenii nu mai vor sa se asocieze, nu mai vor CAP-uri, ferme, fiecare vrea sa fie stapan pe bucatica sa de pamant. Credeti ca se va schimba aceasta mentalitate?
- Mentalitatile se schimba foarte greu. In perioada negocierilor am avut in vedere doua categorii de probleme; pe de o parte, ne-am propus sa protejam, in masura posibilului, modul de trai si modul de productie traditional. Omul poate in continuare sa-si faca tuica la el acasa, sa-si taie porcul dupa cum s-a obisnuit, cu conditia ca aceste produse sa le foloseasca exclusiv pentru consumul propriu, si nu sa le comercializeze. Acest lucru e asigurat. Intelegerea cu UE si tratatul pe care il incheiem pastreaza posibilitatile la care m-am referit. Cealalta problema la care m-am referit este asigurarea unui flux de finantare pentru cei care au initiative, care vor sa se dedice agriculturii moderne si care vor sa se dezvolte. Aici e vorba atat de culturi vegetale, de piscicultura, de viermi de matase si de orice alt domeniu care e competitiv in agricultura europeana. Lucrul cel mai important pe care
l-am realizat este ca, prin negocieri, Romania si-a facut loc in politica agricola comuna a UE, am obtinut o nisa de piata. Si atunci exista si fondurile pe care le investesti in acea infrastructura, in acces, in capitalul firmelor. Totul depinde de ambitia si de initiativa producatorilor care vor sa se modernizeze.
- Cum va ajuta statul investitiile in orice domeniu? Sa luam un exemplu, la tara: se asociaza trei fermieri care vor sa-si faca o mare ferma. Se va implica si statul, acestia vor primi un ajutor financiar sau vor strange ban pe ban pentru investitie?
- Trebuie sa fie foarte clar ca din anul 2007 e vorba de politica agricola comuna a intregii Uniuni Europene. Romania va fi parte a acesteia. Nu va exista un joc separat sau contrar al statului roman fata de politica agricola comuna. Fondurile sunt puse la un loc, de fapt jumatate din bugetul actual al Uniunii Europene merge pe sustinerea agriculturii. Acelasi lucru se va aplica si la noi. Dupa cum va spuneam, e vorba de investitii in dezvoltarea rurala, de subventii pentru producatori, pentru grupe de producatori, pentru respectarea conditiilor de mediu la producatorii agricoli. Dar e foarte important de retinut faptul ca ceea ce reusim sa dam noi ca subventie in acesti ani pentru agricultura romaneasca in cadrul politicii agricole comune va fi de 10 ori mai mare ca valoare. Absolut sigur, din 2007 fondurile vor curge in agricultura romaneasca. Sigur, acolo provocarea principala este respectarea conditiilor de calitate. Fara incadrarea in conditiile europene de calitate nu exista un acces real pe piata.
- Ce inseamna acest lucru?
- Aceasta inseamna ca cel care vrea sa vanda carne, de exemplu, trebuie sa o produca dupa regulile europene de calitate, sacrificarea sa se faca in conditii acceptate de UE, transarea si toate celelalte operatiuni sa intre in unitatile de procesare a carnii care si ele sunt controlate sa se incadreze in standardele europene.
- Am vazut ca dupa 2007 Romania va primi sprijin financiar de la UE, asa-numitul pachet financiar pentru Romania: cati bani vor veni in tara si pentru ce?
- Noi am reusit sa discutam si sa finalizam pachetul financiar. Este vorba de fondurile pentru agricultura, pentru stabilitatea monetara si de fondurile structurale si de coeziune. Practic, aici ne referim la investitiile din bugetul UE pentru dezvoltarea Romaniei (in infrastructura de transport, in cea de mediu, in comunitatile locale, in dezvoltarea locala si cea regionala, in institutii si formarea personalului. Sumele sunt foarte importante. Alocarile totale se apropie de 11 miliarde de euro, iar acest lucru inseamna ca noi trebuie sa continuam pregatirile, sa formam personalul calificat la nivel central, regional si local pentru derularea programelor cu fonduri europene si foarte multe depind de posibilitatile autoritatilor locale si centrale de a prezenta proiecte viabile care sa fie in stare sa absoarba aceste fonduri. In UE sunt state ca Islanda, care reusesc sa absoarba peste 90% din fonduri, dar sunt si regiuni in Franta sau in alte tari care nu reusesc sa absoarba decat 50 sau 60%. Totul depinde de seriozitatea, competenta si conlucrarea dintre autoritatile centrale si cele locale in derularea programelor.
- Ce se intampla cu aceste fonduri daca nu sunt absorbite?
- Fondurile merg inapoi la bugetul uniunii. La UE nu exista sanctiuni fizice. Sanctiunile sunt cele mai drastice, pentru ca merg direct la buzunar. Au aparut banii acestia si nu au fost cheltuiti, atunci ii dai inapoi.
- Romania va plati contributia la bugetul Uniunii la fel ca si celelalte state membre. Ce inseamna acest lucru?
- E o cotizatie pe care o vom plati pentru 2007, si anume 800 de milioane de euro. Dar tot in anul 2007, intrarile vor fi de peste 2,5 miliarde de euro. Aceasta inseamna ca Romania, avand in vedere nivelul actual de dezvoltare, va fi un beneficiar net in primii ani de la aderare. Sunt alte state bogate, care au nivelul de trai mediu de 3-4 ori mai mare decat al romanilor, care platesc mai mult si primesc mai putin de la bugetul Uniunii. Dar pentru noi, care suntem un stat angajat in dezvoltare si in cursa aceasta de a creste nivelul mediu de trai si de dezvoltare, aderarea la UE inseamna fluxurile de investitii.
- Se va imbunatati nivelul de trai al romanului, va avea conditii mai bune de trai, preturi nu atat de mari ca acum, va merge pe drumuri mai bune? Cum va influenta aderarea viata romanului?
- Ne chinuim zi de zi tocmai pentru ca merita. Avem speranta si perspectiva ca viata noastra, a societatii romanesti in cadrul UE, se va imbunatati sigur. Avem, deja, libertatea de circulatie. Atunci vor disparea oprelistile care inca mai exista, diplomele scolilor si universitatilor noastre vor fi recunoscute din momentul aderarii si acest lucru va facilita o mobilitate pe tot cuprinsul UE. Ca urmare a programului de investitii in infrastructura cea mai mare parte a drumurilor si autostrazilor se va realiza pe bani europeni si vom avea ocazia sa circulam asa cum este normal in Europa. Va trebui sa vedem si ceea ce se intampla in administratie, in justitie, in toate aceste domenii care tin de viata noastra de zi cu zi si care sunt si ele supuse unui proces de modernizare. Sunt intr-o comuna, sunt cetatean european, am tot dreptul ca diverse acte pe care trebuie sa le primesc de la primarie, de la oficiul de pensii sau de la Directia Agricola sa fie procesate rapid, sa nu trebuiasca sa astept prea mult, iar functionarii trebuie sa fie corecti. Acesta este sensul spre care se indreapta aceasta dezvoltare a Romaniei in cadrul UE. Uniunea Europeana va fi prezenta in judetele si in localitatile din tara noastra. Conditia este ca statul si economia sa functioneze pe baza acelorasi reguli ca in UE. Acest lucru se va face prin munca noastra comuna.
- Ati vorbit despre recunoasterea diplomelor si de libera circulatie a persoanelor. Credeti ca dupa aderare vor mai fi romani care sa mearga la munca in strainatate asa cum se intampla acum?
- La inceput va exista acest fenomen. Sa ne amintim cum s-au petrecut lucrurile in Spania si Portugalia. Acum 20 de ani cand se punea problema aderarii Spaniei, groaza cea mare in Piata Comuna era legata de accesul milioanelor de spanioli pe piata de munca. Acest fenomen e acum incurajat pentru ca reprezinta un castig si pentru o parte, si pentru cealalta. Pe de o parte, sunt state sau regiuni care sunt foarte dezvoltate unde e nevoie de forta de munca mai mult sau mai putin calificata. Pe de alta parte, de acest lucru au beneficiat, deja, multi romani si sunt zone intregi in Romania care se schimba la fata, se modernizeaza tocmai datorita muncii in strainatate a locuitorilor acestora. Dar as spune ca intrarea in UE ne va aduce si o schimbare mentala, mai ales ca suntem obisnuiti sa vedem ca tara noastra este de la Bucuresti la Botosani si de la Satu Mare la Constanta. Cam acesta este spatiul la care ne-am obisnuit sa ne gandim. Restul e strainatate. Or, din momentul aderarii suntem cetateni europeni, e aceeasi uniune, nu mai este o strainatate propriu-zisa si atunci e firesc sa existe o confluenta, un schimb. Una dintre regulile UE, in materie de invatamant, de exemplu, este ca, in mod obligatoriu, un semestru sa fie urmat de studenti la o facultate similara dintr-o alta tara membra. Regula va fi aplicata si studentilor si elevilor romani. Apoi, sigur ca vor fi schimbari si pe piata fortei de munca. La noi, piata muncii este inca destul de rigida si mental ne-am obisnuit sa credem ca toata viata vom avea acelasi loc de munca. Or, in cadrul UE, va fi o mare mobilitate, care sa-ti permita sa lucrezi intr-o tara sau alta, apoi sa revii.
- Ca o concluzie: viata romanilor va fi mai buna sau mai proasta dupa aderare?
- Viata romanilor trebuie sa fie mai buna. Dar acest lucru trebuie sa-l facem noi, nu UE sau Guvernul Romaniei. Viata noastra va fi mai buna atunci cand vom lucra mai bine, ne vom organiza mai bine si democratia va functiona mai bine. Repet, perspectiva de aderare a Romaniei la UE e o perspectiva de modernizare, de dezvoltare, de imbunatatire a calitatii vietii.