Ilie Bolojan și-a prezentat bilanțul mandatului: „Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre şi am refuzat să fac promisiuni fără acoperire”

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis luni, 19 octombrie, după-amiaza, că mandatul său, început în urmă cu aproape 16 luni, s-ar putea încheia marți. El a făcut un bilanț al perioadei în care a condus Guvernul, afirmând că a preluat o țară aflată într-o situație dificilă și că lasă viitorului Executiv o Românie „aflată pe calea redresării, cu experiența unei guvernări fără minciună”.

„Vă prezint, pe scurt, o perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat în acest mandat, care, foarte probabil, se va încheia mâine, după aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier.

Așa cum v-am spus, mandatul se va încheia. A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe și de numeroase provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record nu doar bugetar, ci și de încredere.

Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni.”

Acesta a subliniat că, în iunie 2025, România se confrunta cu un deficit bugetar de 9,3%, o creștere economică bazată pe consum și datorie, riscul pierderii fondurilor europene și posibilitatea intrării în incapacitate de plată.

Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

„În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să preia funcția de premier. Deficitul era de 9,3%, creșterea economică era fragilă și bazată exclusiv pe consum și pe datorie, PNRR-ul era blocat, cu un risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea era fragmentată după anularea alegerilor, iar riscul intrării în incapacitate de plată era real.

Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea, cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci cereau măsuri cu efecte imediate. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit întreaga țară, iar fiecare familie ar fi resimțit puternic efectele acesteia.”

„Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifrele”

Ilie Bolojan a afirmat că majorarea TVA a fost necesară pentru reducerea deficitului bugetar și că nu a ascuns situația financiară a țării și nu a făcut promisiuni fără acoperire.

„Am fost nevoiți să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifrele și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire.

Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a resimțit o scădere a nivelului de trai.

Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii și după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat printr-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective.

Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens. Am redus deficitul în a doua jumătate a anului 2025 și îl vom reduce și în 2026, până la ținta anunțată.

Execuția bugetară din primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,53 puncte procentuale.

Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Bolojan: „Consumul stimulat prin bani împrumutați a fost unul toxic”

Premierul interimar a spus că România a evitat retrogradarea ratingului de țară, ceea ce a permis continuarea finanțării deficitului.

Totodată, investițiile au crescut cu 25 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, depășind 107 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de personal au scăzut cu 4,3 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025.

„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui bazat exclusiv pe datorie. Da, a existat și o pierdere de creștere economică generată de acest tip de consum. De fapt, consumul stimulat prin bani împrumutați a fost unul toxic, iar astfel am ieșit din această iluzie.

Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile, care au dobânzi mari. Aceste dobânzi au fost influențate și de evoluțiile internaționale, dar creșterea lor este legată și de împrumuturile pe care guvernele României le-au contractat accelerat în ultimii ani, ajungând la deficitul record din 2024, de peste 9%.

Inflația a făcut parte din procesul de corecție, dar a fost și rezultatul unor crize externe aflate dincolo de controlul României. Corecția bugetară nu a fost un scop în sine. Am urmărit să păstrăm resursele pentru investiții și să trecem treptat de la o creștere alimentată de consumul pe datorie la una bazată pe coproducție și competitivitate.”

Bolojan acuză PSD că a întârziat reforma administrației

Premierul interimar a afirmat că a renegociat și repornit PNRR, pe care l-a găsit blocat și întârziat. România a încasat 65% din valoarea programului, iar cele două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene ar putea ridica procentul la 90%.

„Procentul ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat, în luna august, adoptarea legii salarizării unitare.

Dacă nu am fi renegociat programul și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost sortite eșecului, întrucât ar fi rămas fără finanțare. După preluarea mandatului, am prezentat planurile de reformă în conformitate cu programul de guvernare. Acestea au fost asumate de miniștrii de resort din toate partidele care făceau parte din Guvern.”

În continuare, Bolojan a enumerat reformele propuse, printre care reducerea posturilor inutile, reforma administrației publice, plafonarea privilegiilor, reforma pensiilor magistraților și digitalizarea, precum și introducerea criteriilor de performanță în instituțiile și companiile de stat.

„PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze Guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta.

Probabil că acest guvern va face ceea ce au făcut și alte guverne, adică va amâna până când lumea uită. Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România ar fi fost astăzi într-o situație mult mai bună. Însă reformele afectau interese puternice.

Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii. Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți. Există un corp profesional valoros în rândul funcționarilor, pe care îi respect.

Reforma statului este și o chestiune de dreptate. Nu putem cere familiilor și companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce instituțiile ineficiente, privilegiile nejustificate și pierderile cronice rămân neatinse. Un stat corect începe prin a-și aplica sieși regulile de disciplină pe care le cere societății.

Însă cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna: fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public și pentru viitorul țării.”

Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

„O economie așezată pe baze mai sănătoase este cheia relansării economice”

Premierul interimar le-a mulțumit miniștrilor și administrațiilor locale care au reușit să își ducă la bun sfârșit proiectele, deoarece absorbția fondurilor europene „a fost un efort de echipă.”

Bolojan a anunțat programe pentru stimularea producției locale, atragerea investițiilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv prin sprijinirea cercetării și crearea de noi capacități de producție.

„O țară mai sigură este o necesitate, iar accesarea programului SAFE a fost o responsabilitate de siguranță națională.

Ce lăsăm în urmă? Lăsăm un buget așezat pe o traiectorie bună, iar viitorul guvern trebuie să mențină o abordare bugetară prudentă și să consolideze modelul de creștere economică bazat pe investiții, nu pe consum. Trebuie să spunem adevărul și să refuzăm populismele care sunt invocate în această perioadă.

Se vorbește despre datorii lăsate de pe urma acestui guvern. Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale și nu voi evita să le menționez, pentru că ele vor reprezenta provocările viitoarelor guverne.

Avem sentințe devenite executorii în urma proceselor intentate de magistrații din România. Așa cum știți, există o sentință care obligă Guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei. Mai sunt și alte sentințe obținute în urma miilor de procese intentate în toți acești ani.

Adoptarea legii salarizării unitare ar fi putut preveni apariția unor astfel de situații. Problema nu va fi rezolvată imediat, iar viitorul Guvern va fi practic în imposibilitatea de a plăti aceste sume de pe o zi pe alta.”

Supracontractarea investițiilor, o provocare pentru viitorul Guvern

Ilie Bolojan a vorbit și despre problemele din sectorul energetic, avertizând că România „moștenește scheme de compensare a facturilor la energie electrică”, din 2021, pentru care există încă facturi neverificate de ANRE, care vor genera plăți și în anii următori.

„Anul acesta am alocat 3,7 miliarde de lei pentru plata acestor restanțe și am achitat aproximativ 1,5 miliarde de lei. Dacă toate verificările vor fi în regulă, până la finalul anului vor fi plătite și diferențele.

Sumele sunt similare celor alocate anul trecut, iar aceste plăți vor trebui continuate și în anii următori. Este necesară analizarea și stingerea acestor restanțe, care reprezintă o problemă moștenită.”

Bolojan a afirmat că sistemul de sănătate se apropie de echilibru, după creșterea numărului de contribuabili de la 6,5 la 10,5 milioane

„A treia categorie de probleme structurale vizează sistemul de sănătate. Ani la rând, fondul care asigură plata serviciilor medicale a fost subfinanțat. Eram în situația în care 6,5 milioane de români plăteau contribuția la sănătate, în timp ce 16,5 milioane beneficiau de servicii medicale. Acest sistem nu putea funcționa.

În urma măsurilor adoptate, numărul celor care contribuie a ajuns la 10,5 milioane de români, iar pentru prima dată, anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru.

Fără măsuri care să includă în costul serviciilor medicale prestate pacienților influențele salariale din sistemul de sănătate, care generează un management neperformant în multe spitale, nu s-a făcut nimic. Problemele din sănătate vor rămâne prezente și în anii următori.”

Bolojan a avertizat că supracontractarea investițiilor în transporturi și în rețelele de apă și canalizare poate genera întârzieri și costuri suplimentare.

„Gândiți-vă că astăzi, la Ministerul Transporturilor, există contracte de lucrări semnate în valoare de peste 30 de miliarde de euro, în timp ce bugetul anual mediu este de aproximativ 6 miliarde de euro. Asta înseamnă că avem de lucru pentru cel puțin cinci ani de acum înainte.

Prin urmare, orice lucrare care începe trebuie bine gândită, astfel încât să i se poată asigura finanțarea. Altfel, lucrurile nu vor funcționa corespunzător.

În ceea ce privește plățile către autoritățile locale, facturile restante din cadrul programului Anghel Saligny, în valoare de 2,4 miliarde de lei, pot fi achitate fără probleme.

Este nevoie de o rectificare bugetară prin care o componentă de alocare financiară, care nu poate fi folosită în prezent în cadrul ministerului, să fie direcționată către această zonă. Deblocarea se va face și prin eliminarea blocajului de 10% instituit la începutul fiecărui an.

Prin rectificarea bugetară, toate facturile pentru lucrările de construcții aflate la plată pot fi achitate fără probleme, inclusiv cele care vor fi emise până la finalul anului.”

Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Bolojan critică gestionarea companiilor de stat

Bolojan a criticat gestionarea companiilor de stat, precum CFR și Metrorex, care solicită anual subvenții suplimentare în lipsa reformelor și a unor bugete bine fundamentate.

„La sfârșitul fiecărui an, companiile care nu au făcut reforme de ani de zile și în care sunt necesare restructurări și intervenții solicită, în lunile noiembrie și decembrie, sume suplimentare pentru subvenții, pentru că nu își întocmesc bugetele în mod corespunzător. Este cazul CFR, Metrorex și al altor companii.

Fără o bună gestionare a companiilor de stat, fără modificarea indicatorilor de performanță și fără noi contracte de management, nu vom reuși să ne asigurăm că active importante ale statului sunt administrate mai bine, în interesul cetățenilor.

Am început să corectăm aceste dezechilibre, acumulate în anii anteriori, și am reușit să le reducem parțial. În trecut, guvernele au evitat aceste probleme în loc să le rezolve.

De la învestire, singura mea grijă a fost România. Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră.

Dacă viitorul Guvern va ignora lecțiile recente și va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din nou.

Folosesc acest prilej pentru a le mulțumi tuturor celor cu care am colaborat: miniștrilor, secretarilor de stat, colegilor din toate ministerele, partenerilor și tuturor cetățenilor țării noastre.”