Analiză De ce se teme România de alegerile anticipate. Soluția politică obișnuită în Europa, evitată la București

Potrivit analistului de politică externă, în România, scrutinul anticipat a fost tratat cu reticență, ca o ipoteză puțin probabilă și cu conotații negative, în timp ce în state precum Spania, Bulgaria, Cehia, Polonia sau Franța există mecanisme constituționale și legislative mai clare, iar alegerile anticipate sunt privite ca un instrument de deblocare a crizelor politice.

România și Ungaria, singurele state UE care nu au organizat alegeri anticipate după 1989 Foto: Inquam Photos

„În Spania, demisia Guvernului Sánchez și izolarea sa practică de către clasa politică au fost completate de alte mecanisme constituționale și legislative bine puse la punct, care au facilitat organizarea alegerilor anticipate. În România, alegerile anticipate au fost mereu tratate doar ca o ipoteză, fără o perspectivă reală de a se produce. Politicienii români au privit întotdeauna alegerile anticipate ca pe un aspect rușinos al democrației românești.

Pentru noi, declanșarea alegerilor anticipate reprezintă un fel de rușine națională, în timp ce în alte state europene există mecanisme mult mai clare pentru declanșarea acestora și o atitudine mult mai firească față de acest act democratic, care, până la urmă, este un instrument de deblocare a situațiilor de criză”, a precizat Emanuel Cernat.

Analistul politic oferă Bulgaria drept exemplu principal în cazul statelor europene care au valorizat importanța alegerilor anticipate, în ultimii ani, reușind, de asemenea, îndeplinirea tuturor obiectivelor naționale majore.

„Principalul exemplu clar de stat care a dat dovadă că înțelege necesitatea alegerilor anticipate este Bulgaria, care a organizat șapte rânduri de alegeri anticipate în ultimii ani. Nu este neapărat un model pe care să ni-l dorim sau să îl impunem, dar iată că, în ciuda momentelor dificile de instabilitate politică, bulgarii au reușit să își atingă principalele obiective. Au adoptat moneda euro în acest an, în pofida instabilității politice și a schimbărilor succesive de guvern. De asemenea, au reușit să intre în Schengen în același timp cu noi. În acest moment, din multe puncte de vedere, putem considera că sunt mult mai avansați decât România în ierarhia economică a regiunii”, a declarat Emanuel Cernat.

Potrivit analistului de politică externă, România și Ungaria sunt singurele țări europene care nu au organizat niciodată alegeri anticipate, din 1989 până în prezent.

„Însă nu este vorba doar despre Bulgaria și Spania. Dacă ne uităm, în afara României, singura țară care nu a organizat niciodată alegeri anticipate de la trecerea la regimul democratic este Ungaria. În Ungaria au avut loc o singură dată alegeri înainte de termen, care nu pot fi numite neapărat alegeri anticipate. În rest, toate celelalte state au apelat, într-o formă sau alta, în ultimii ani, la acest instrument al alegerilor anticipate.

Fie că vorbim despre Cehia, Polonia sau multe alte state din regiune, fie că vorbim, desigur, despre Franța, exemplele sunt nenumărate. Iată exemplul relativ recent al lui Macron, care a dizolvat Adunarea Națională pentru că dorea o revalidare a mandatului pe care politicienii îl primiseră de la alegători, ca să poată duce la capăt anumite politici destul de delicate. Așadar,  exemplele sunt multiple și majoritatea statelor nu privesc alegerile anticipate în același fel în care este tratată, de multe ori, problema în România”, a mai transmis Emanuel Cernat.

Cum sunt tratate alegerile anticipate în alte țări

Lista statelor UE care au organizat cel puțin un scrutin parlamentar anticipat din 1989 până în prezent este formată din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.

În Austria, alegerile parlamentare anticipate au fost organizate în mai multe rânduri după 1989, printre cele mai recente exemple fiind scrutinurile din 2017 și 2019, ambele convocate înainte de expirarea legislaturii. În Belgia, un exemplu clar este scrutinul federal din 2010, convocat după dizolvarea Camerelor în luna mai a acelui an, iar în Bulgaria alegerile anticipate au devenit un instrument mult mai frecvent în ultimii ani, țara organizând mai multe asemenea scrutine începând cu 2021, pe fondul dificultăților repetate de formare a unor majorități parlamentare.

În Croația, alegerile parlamentare anticipate din 2016 și cele din 2024 au avut loc înainte de termen, OSCE calificând explicit scrutinul din aprilie 2024 drept alegeri anticipate. Cehia a organizat alegeri anticipate în octombrie 2013, după dizolvarea Camerei Deputaților, iar Danemarca a recurs la un scrutin anticipat în noiembrie 2022. În Franța, unul dintre cele mai cunoscute exemple este scrutinul legislativ din 1997, organizat după dizolvarea anticipată a Adunării Naționale, iar în 2024 președintele Emmanuel Macron a dizolvat din nou parlamentul, ceea ce a dus la alegeri legislative anticipate.

Germania a organizat alegeri federale anticipate în 2005, după dizolvarea anticipată a Bundestagului, și din nou în 2025, după destrămarea coaliției guvernamentale și pierderea deliberată a unui vot de încredere de către cancelarul Olaf Scholz. Grecia se numără printre statele UE cu o utilizare frecventă a scrutinului anticipat: alegerile parlamentare din 2012, 2015 și 2023 au avut loc înainte de termen, iar OSCE a calificat explicit atât scrutinul din 2019, cât și cele din 2023 drept alegeri anticipate. În Irlanda, alegerile din 2011, 2020 și 2024 au fost, de asemenea, convocate înainte de termenul normal al legislaturii.

Italia a organizat numeroase alegeri parlamentare anticipate după 1989, între exemplele documentate de OSCE numărându-se scrutinul din februarie 2013, convocat după demisia guvernului condus de Mario Monti, precum și cel din septembrie 2022. Letonia a organizat alegeri parlamentare anticipate în septembrie 2011, după dizolvarea anticipată a Saeima. Luxemburgul a recurs la alegeri anticipate în octombrie 2013, după demisia premierului Jean-Claude Juncker în urma scandalului legat de serviciul de informații. În Malta, alegerile din 2017 și 2022 au fost ambele clasificate de OSCE drept anticipate, iar scrutinul din mai 2026 a fost, la rândul său, convocat înainte de termen.

În Țările de Jos, alegerile parlamentare anticipate au fost organizate în 2010, 2012, 2023 și 2025, OSCE calificând explicit aceste scrutine drept alegeri anticipate. Polonia a avut, între altele, alegeri parlamentare anticipate în octombrie 2007, după ruperea coaliției guvernamentale și autodizolvarea Seimului. Portugalia a organizat în mod repetat alegeri anticipate, printre exemplele recente numărându-se scrutinurile din 2022, 2024 și 2025. Slovacia a organizat alegeri parlamentare anticipate în 2012 și 2023, iar Slovenia a avut un asemenea scrutin în 2011.

Spania completează lista statelor membre care au recurs la alegeri parlamentare anticipate după 1989, printre exemplele certe numărându-se scrutinurile din 2011, aprilie și noiembrie 2019 și iulie 2023. OSCE califică explicit alegerile din 2011, 2019 și 2023 drept anticipate, iar autoritățile spaniole au documentat dizolvarea anticipată a Parlamentului înaintea acestor scrutine.