Magistraţii resping varianta Guvernului ca pensiile lor să fie 70% din salariul net. Vicepreședinte CSM: „Noi am spus 65 % din brut, ca ceilalţi funcţionari cu pensii de serviciu”

0
0
Publicat:

Vicepreşedintele CSM, Claudiu Sandu, afirmă că magistraţii au cerut ca pensia să fie de 65 % din brut, „ca toate celelalte categorii de funcţionari care au pensii de serviciu”, adică „se învârte undeva în jur de 85% după impozitare.

Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM FOTO: captură video
Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM FOTO: captură video

Vicepreşedintele CSM, Claudiu Sandu, a spus despre noua variantă a pensiilor speciale că aceştia au cerut 65% din salariul brut, la fel ca toate celelalte categorii de functionari care au pensii de serviciu, adică „undeva în jur de 85 % după impozitare”.

Despre etapizarea la 17 ani pentru ieşirea la pensie, Sandu a spus că a fost o discuţie, dar că părţile nu au căzut de acord asupra niciunei etapizări, scrie News.

„A fost o discuţie cu 17 ani pe care noi am acceptat-o, n-ar fi asta o chestiune, deşi ea trebuia să vină la pachet şi cu consens şi cu celelalte chestiuni in discuţie, mai ales cu privire la cuantumul acestui principiu. (...) Noi nu acceptăm această chestiune care devine de-a dreptul neserioasă, şi anume nerespectarea principiului echitabilităţii. Adică avem câteva mii de pensii mult mai mari decât salariul împotriva cărora nu se face nicio intervenţie legislativă, însă ţinteşte magistratul care este în activitate şi care va duce greul în următorii 20 de ani până la vârsta de 65 de ani, pe care am acceptat-o şi nu am avut nimic de comentat, însă la 65 de ani se va pensiona cu o pensie mai puţin de jumătate faţă de cel care s-a pensionat la 48 de ani cu o pensie mai mare decât salariul”, a explicat vicepreşedintele CSM.

Sandu a recunoscut că pensiile celor ieşiţi din sistem la 48 de ani sunt uriaşe, menţionând că magistraţii sunt „de acord cu principiile acestei reforme”, numai că aceste principii, ca să fie echitabile, „aşa cum a spus şi Comisia Europeană”, trebuie să se aplice tuturor.

„Or prim-ministrul refuză să aplice aceste principii celor care deja s-au pensionat şi ţinteşte doar «ticăloşii de magistraţi» în funcţie, ceea ce este incorect, este o ură pe care el o propagă în spaţiu public şi care nu va mai dispărea în următorii 50 de ani din societatea românească. Este incorect faţă de colegii care rămân să îşi facă datoria, în vreme ce cei care au reuşit să scape, în ghilimele, vor rămâne şi cu o pensie foarte mare şi cu o vârstă foarte tânără la care s-au pensionat”, a spus Sandu.

Acesta a precizat că există „o problemă de constituţionalitate” şi cu actualul proiect, de care susţine că a auzit doar din mass-media, în condiţiile în care pe magistraţi nu i-a mai convocat nimeni la „nicio discuţie”, pentru că CCR a arătat în practica ei constantă că pensia unui magistrat trebuie să fie „cât mai apropiată de ultimul venit în plată”, astfel încât magistratul „să beneficieze pe perioada activităţii de securitatea veniturilor lui şi după momentul încheierii activităţii”, „astfel încât să nu fie tentat în timpul profesiei să accepte şi alte oferte care se pot face”.

„Deci este un principiu european, nu l-am inventat noi, este un principiu înscris şi în practica Curţii Europene de Justiţie şi sunt hotărâri numeroase pe această temă de care domnul prim-ministru nu vrea să audă. (...) Acei 70% din net propuşi de domnul prim-ministru sunt impozabili (CASS şi pensiile de peste 3.000 de lei impozitate) şi rămânem cu vreo 50% din net. Jumătate din venit nu prea circumscrie principiului de a fi cât mai aproape de ultimul venit în plată. Dacă ar fi 70% neimpozabili, ar fi în regulă”, a precizat Sandu.

Întrebat dacă avizul CSM va veni în timp util, dar şi de posibilitatea ca România să treacă de data de 28 noiembrie şi să piardă bani europeni, Sandu a răspuns: „La ora la care vorbim în CSM nu a intrat oficial niciun proiect trimis de guvern pentru avizare. Deci guvernul trimite joi, în data de 20, un proiect şi are pretenţia să-l avizăm de urgenţă, astfel ca până la 28 noiembrie să fie şi asumarea guvernamentală în Parlament? Mi se pare o chestie neserioasă din partea unui guvern”.

Despre pierderea banilor de către România, în cazul în care se depăşeşte termenul de 28 noiembrie, Sandu a spus că este „o chestiune care nu e adevărată”, pentru că pierderea banilor se leagă de pensiile în plată, mai mari decât salariile.

Când am fost la Cotroceni, am predat membrilor Coaliţiei, nu că n-ar fi ştiut, materialul de la Comisia Europană, care a fost comunicat şi Consiliului, şi care, de fapt, singura problemă care a dus la redeschiderea acestui capitorl de către Comisie este reprezentată de pensiile în plată. Ei doresc să se aplice acest principiu al echitabilităţii, de care am vorbit la început, astfel încât pensiile foarte mari să fie supraimpozitate şi să fie readuse sub salariul în plată. Acesta este un principiu foarte sănătos”.

La remarca moderatoarei că, în aceste condiţii, politicienii mint când ne spun, «dom'le, suntem legaţi de data de 28», Sandu a răspuns tranşant: „Da!”.

Întrebat cum poate fi rezolvată această situaţie, Sandu a spus că acest lucru se poate face „prin aplicarea unor principii de bun simţ şi de responsabilitate”.

„Noi am venit cu o propunere, zic eu, rezonabilă. Este anormal să consideri magistraţii ca fiind inamicii societăţii. Şi motivul pentru care să-i pedepseşti ducându-i la o pensie de 55% din brut, maxim 70 % din net, în condiţiile în care celelalte categorii de funcţionari care iau pensii de serviciu, ca şi noi, au în legea lor 65% din brut, eu cred că propunerea noastră a fost mai mult decât rezonabilă. Nu s-a putut discuta şi chiar sunt curios să văd care este forma cu care va veni guvernul, pentru că mi se pare neserios, deşi de la momentul motivării de câte CCR a trecut mai mult de o săptămână. Tu, ca guvern, nu ai reuşit să vii cu o propunere către CSM, dar ai pretenţia ca CSM-ul să-ţi dea avizul în trei zile. Asta e o chestie neserioasă şi este destul de greu de crezut că vom mai reuşi, cu toate eforturile pe care le vom face, să consultăm colegii, să dăm un aviz, într-un termen de trei zile. Eu cred că săptămâna viitoare poate fi dat un aviz, dar săptămâna viitoare este data de 28, care este văzută cumva de guvern ca un termen maximal”, a mai spus Sandu.

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite