Analiză Cât de aproape sunt partidele tradiționale de zona suveranistă. Ce arată un studiu european

România ocupă locul al treilea în Europa la ponderea voturilor acordate partidelor populiste și autoritare, potrivit unui studiu care include AUR, S.O.S. România și POT în categoria formațiunilor puternic autoritare, iar PSD în cea a partidelor cu autoritarism mediu. Politologul George Jiglău explică pentru „Adevărul” cum trebuie interpretată această clasificare și de ce profilul politic al social-democraților a devenit tot mai neclar.

România, pe locul trei în Europa la voturile pentru partide autoritare (studiu) Foto: Inquam

Potrivit raportului „Indicele Populismului Autoritar 2026”, realizat de Andreas Johansson Heino în cadrul Timbro și EPICENTER., România ocupă locul al treilea din 31 de democrații europene în funcție de ponderea voturilor obținute de partidele populiste, autoritare sau extremiste, după Bulgaria și Cehia, peste jumătate dintre voturile de la alegerile parlamentare din 2024 mergând către formațiuni încadrate drept „contestatare”, iar trei dintre cele 18 partide clasificate drept puternic autoritare în Europa fiind românești – AUR, S.O.S. România și POT –, în timp ce PSD este identificat ca având autoritarism „mediu”.

Cercetătorul George Jiglău a explicat modul în care trebuie interpretată includerea PSD în această categorie și relația dintre apartenența europeană și comportamentul politic intern. 

„Este interesant că în cazul României este luat în calcul și PSD, ca partid cu autoritarism mediu, alături de POT, AUR și SOS, pentru care întrebarea dacă au sau nu tendințe autoritare nu se mai pune în aceeași măsură. În cazul PSD, însă, totul depinde la ce ne uităm: dacă operaționalizăm autoritarismul într-un anumit fel, atunci da, putem să îl catalogăm astfel, deși PSD este membru al Partidului Socialiștilor Europeni. 

În țările postcomuniste pot exista partide de sorginte socialistă care, prin apartenența europeană, au o anumită poziție, dar pe plan intern se comportă în moduri care le-ar putea califica drept partide cu cel puțin înclinații autoritare”, a precizat George Jiglău.

Ce spune studiul despre scena politică din România

Politologul a semnalat și necesitatea precauției față de modul în care autorii înțeleg nuanțele naționale, explicând că absența PNL din clasificare ține de criteriile cercetătorilor, deși pe plan intern pot fi observate și la PNL semne care să sugereze tendințe autoritare. 

„Este bine să avem puțină precauție, pentru că autorii nu înțeleg la fel de bine toate nuanțele pe care le înțelegem noi. Faptul că PNL nu este inclus ține de criteriile pe care le-au avut în vedere cercetătorii, atunci când au condus studiul. Deși, pe plan intern, am putea vedea și la PNL semne care să sugereze tendințe autoritare”, a mai precizat George Jiglău.

Cercetătorul a examinat datele privind ponderea partidelor extremiste din România, precizând că cifrele pot indica o inflație de formațiuni de acest tip, dar și că eventuale rupturi în AUR până în 2028 și modul de distribuire a voturilor indicat de sondaje pot nuanța tabloul politic. 

„Dacă ar fi să luăm aceste cifre și procente ca atare, ca și cum ar spune ceva concret despre scena politică din România, este clar că asistăm la o inflație de partide extremiste în sistemul politic românesc. Dar situația ar putea să nu fie atât de gravă pe cât pare. 

În cazul AUR, până în 2028 ar putea să apară rupturi: sunt oameni care au plecat în ultima vreme, ar putea să își facă partide și, într-o anumită conjunctură, să câștige și mandate. În România, sondajele indică acum 35–40% pentru această zonă, procent care se poate duce la un singur partid, dacă toți votanții cu acest profil merg la AUR, dar mai degrabă aceste voturi se vor împărți în mai multe direcții”, a mai declarat George Jiglău.

Cum a ajuns PSD în aceeași oală cu extrema dreaptă?

George Jiglău a făcut și o scurtă trecere în istoria recentă a social-democraților, pentru a explica ce ar fi putut lua în calcul cercetătorii studiului. Acesta a consemnat faptul că, până la intrarea AUR în Parlament în 2020, electoratul respectiv era aproape în întregime preluat de PSD, partid social-democrat de tip european cu poziții economice mai progresiste, dar cu valori conservatoare, care, în absența unei formațiuni mai conservatoare în sistemul de partide, apărea ca o extremă, deși avea și voci moderate. 

„Simplificând, putem admite că, până în 2020, când AUR a intrat în Parlament, acel electorat era aproape în întregime preluat de PSD. PSD era un partid declarat social-democrat de tip european, care pe zona economică își asuma dimensiunea mai progresistă, dar pe zona de valori era mai degrabă un partid conservator. Neexistând în sistemul de partide ceva mai conservator decât PSD pe zona de valori, PSD era cumva aparent extrema. Se opunea extremului doar pe jumătate, între ghilimele, pentru că în anumite situații era probabil mai aproape de extremă, iar în altele, mai ales fiind un partid mare cu voci multiple, exista și o parte de moderație”, a explicat George Jiglău.

Cercetătorul amintește și modul în care a evoluat PSD sub conducerea lui Marcel Ciolacu, inclusiv prin promovarea Victoriei Stoiciu și a lui Florin Manole, ilustrând modul în care partidul a oscilat între poziții conservatoare și accente progresiste.

„Apoi, a venit perioada în care președintele PSD, Marcel Ciolacu, încerca să transmită sentimentul unui lider mai deschis pe zona de valori și a adus în partid pe Victoria Stoiciu, iar Florin Manole a urcat tot mai sus în ierarhia partidului; el este un fost activist rom, cu vederi foarte progresiste pe tema consumului și incriminării consumului de droguri, în linia Victoriei Stoiciu. Au mai fost, așadar, momente în care PSD cu o mână se înclina spre zona conservatoare clasică, prin vocea multor oameni importanți din partid, iar cu cealaltă mai făcea câte ceva și pentru progresism”, a mai precizat George Jiglău.

Plecarea Victoriei Stoiciu și discursul mai discret al lui Florin Manole pe teme progresiste, pot explica includerea PSD în categoria partidelor cu înclinații autoritare.

„Acum, probabil că în ultima vreme partea mai progresistă a partidului s-a estompat: Victoria Stoiciu a plecat, Florin Manole este important în continuare, dar poate vorbește mai puțin despre subiectele care ar putea să califice și partidul măcar cu oarecare înclinații progresiste. Cred că tocmai această situație explică bine și includerea PSD în categoria partidelor cu înclinații autoritare: ilustrează profilul neclar pe care PSD îl are de când a apărut AUR și dilema în care se află”, a mai punctat George Jiglău.