Bolojan explică măsurile luate în plină criză a carburanților. „Toate țările vor fi afectate, România nu poate fi o excepție”

Premierul Ilie Bolojan a explicat, sâmbătă seara, ce măsuri a luat Guvernul pentru a limita costurile produse de criza combustibililor, avertizând totodată că „toate țările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepție”.

Bolojan a explicat măsurile cu privire la carburanți FOTO Inquam Photos / George Călin

Premierul a afirmat, sâmbătă, că, la o lună de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, „efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne”, aceste efecte manifestându-se în special prin „creșterea prețurilor la combustibili, la îngrășăminte pentru agricultură și prin rate ale dobânzilor mai mari”.

„Dacă se prelungește conflictul, creșterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflația va crește la nivel global”, a avertizat Ilie Bolojan într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că, în acest context, „toate țările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepție”, afirmând că aceste efecte nu pot fi anulate, ci doar limitate din punct de vedere al costurilor.

Măsurile luate de Guvern

Șeful Guvernului a prezentat, apoi, în mod succint, măsurile adoptate de Executiv în această situație.

„În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plățile pentru motorina achiziționată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri și pentru urgentarea decontărilor. Susținerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, prețul final al oricărui produs fiind influențat de costul transportului”, a explicat Ilie Bolojan.

În ceea ce privește agricultorii, premierul a precizat că Guvernul a prelungit rambursarea accizei de 2,7 lei/litru și în acest an: „Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăți pentru ultimele luni ale anului trecut”, a explicat el.

„Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creșterea speculativă a prețurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creșterilor de prețuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieșite din rafinăriile din țară, creșterea prețului a fost limitată sau chiar prețurile au scăzut. Asta s-a văzut în prețul la stații, la unele rețele de benzinării”, a mai afirmat el.

De ce reducerea accizelor se aplică doar la motorină

Acesta a precizat, totodată, că vineri, în ședința de Guvern, a fost aprobată o ordonanță de urgență prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru.

„Asta înseamnă un preț mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marți. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar”, a informat Ilie Bolojan.

El a răspuns și la întrebarea de ce doar motorina a fost vizată de această măsură, afirmând: „În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creșterile de preț au fost duble față de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează prețul transportului de mărfuri și de călători, costul pentru funcționarea mașinilor și utilajelor grele din construcții și industrie, prețurile din economie, în general, și, implicit, costul vieții.”

Potrivit acestuia, Executivul a supraimpozitat profiturile excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc: „Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parțial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin prețurile mai mari ale petrolului, de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția la reducerea poverii asupra cetățenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanțelor, ar urma să se încaseze între 90 și 100 de milioane lei lunar, în funcție de prețurile țițeiului.”

„Scopul acestor măsuri este să limităm efectele acestor scumpiri și să păstrăm lucrurile cât mai stabile pentru oameni și pentru economie. Acționăm în limita posibilităților pe care le avem, ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuți și a constrângerilor din prezent”, a mai afirmat el, susținând totodată că: „Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterii prețurilor la carburanți. Dimpotrivă.”

Încasările suplimentare, returnate sub formă de accize

Potrivit premierului, veniturile fiscale suplimentare generate de creșterea prețurilor sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanțele publice și, conform estimărilor Finanțelor, „într-o lună s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei, la un preț mediu al carburanților de 10–10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanți se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul.”

El a menționat, de asemenea, că toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei: „Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm.”

„Criza prețului petrolului are pentru economie costuri indirecte și mai mari. Creșterea generală a prețurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creșterii economice și afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creșterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungește, costurile cu dobânzile pot crește semnificativ, afectând echilibrul bugetar”, a încheiat premierul.