De la raționalizări la subvenții: ce măsuri iau guvernele lumii după explozia prețului la petrol

După ce Iranul a decis să blocheze Strâmtoarea Ormuz, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, s-a declanșat o criză petrolieră globală. Statele au reacționat diferit pentru a-și proteja aprovizionarea și a limita creșterea prețurilor.

Cozi la o benzinărie din Bangladesh FOTO Profimedia

Aprovizionarea cu combustibili fosili a scăzut după ce războiul împotriva Iranului a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului și gazelor maritime. 

Înainte de conflict, prin acest coridor trecea circa o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze și aproximativ o treime din îngrășămintele necesare pentru jumătate din producția alimentară mondială.

De la începutul războiului, doar aproximativ 130 de nave au reușit să traverseze, față de numărul obișnuit zilnic.

Miercuri, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a spus că va reuni 35 de țări pentru a analiza modalități de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, ruta vitală pentru transportul de petrol și gaze, blocată de Iran. Statele Unite nu participă la reuniune.

La reuniune vor participa statele care au semnat luna trecută o declarație comună, la care s-au adăugat ulterior și alte țări. Printre acestea se numără Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Țările de Jos, precum și Australia, Japonia, Canada, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Emiratele Arabe Unite și Nigeria.

Declarația prevede „disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru asigurarea unui tranzit sigur prin strâmtoare”.

The Guardian, cu ajutorul Reuters și Associated Press, arată cum reacționează statele pe fondul crizei energetice provocate de războiul cu Iranul.

SUA

SUA, care împreună cu Israel au bombardat Iranul pe 28 februarie, au amenințat cu noi lovituri asupra infrastructurii petroliere iraniene, ceea ce ar putea prelungi conflictul și crește prețurile.

Guvernul federal nu a majorat subvențiile pentru populație, dar continuă politica de extindere a producției de combustibili fosili și blocare a proiectelor de energie regenerabilă.

Săptămâna trecută, administrația Trump a anunțat că va plăti companiei franceze Total Energies un miliard de dolari pentru a renunța la proiecte eoliene în largul coastei de est a SUA și pentru a redirecționa investițiile către petrol și gaze.

Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă și Canada

Regatul Unit a îndemnat populația la calm, limitând măsurile la sprijin financiar pentru cei care folosesc combustibil pentru încălzire. Ministrul de Finanțe al Regatului, Rachel Reeves, analizează sprijin suplimentar pentru persoanele vulnerabile, dar exclude ajutoarele universale.

IEA a avertizat împotriva subvențiilor generale și recomandă sprijin direcționat. Noua Zeelandă a anunțat plăți săptămânale pentru aproximativ 150.000 de familii.

Australia a redus acciza la combustibil cu 50% timp de trei luni și a lansat un plan național de securitate energetică, încurajând consumul redus. Canada nu a intervenit pentru a compensa creșterea prețurilor.

UE

Uniunea Europeană cere accelerarea tranziției către energie curată, deși unele state încetinesc procesul. Italia a amânat eliminarea cărbunelui, iar Germania ia în calcul prelungirea utilizării acestuia și construirea de centrale pe gaz.

Mai multe guverne europene au introdus subvenții și reduceri de taxe pentru combustibil.

Comisia Europeană a propus relaxarea sistemului de preț al carbonului și reducerea taxelor la electricitate pentru a accelera tranziția.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a cerut economisirea energiei. Slovenia a început raționalizarea combustibilului, iar Lituania a redus prețurile biletelor de tren.

Asia

India a cerut funcționarea centralelor pe cărbune la capacitate maximă, iar Japonia readuce în sistem centrale mai puțin eficiente. Coreea de Sud a ridicat limitele pentru producția pe bază de cărbune.

Bangladesh, Thailanda și Filipine cresc producția din cărbune.

China este mai puțin afectată datorită rezervelor mari și diversificării surselor de energie.

Sri Lanka a introdus raționalizarea combustibilului și o săptămână de lucru de patru zile. Vietnam încurajează munca de acasă. Thailanda reduce consumul de aer condiționat și promovează transportul public.

Africa

Majoritatea țărilor africane, dependente de importuri, sunt afectate de creșterea prețurilor, inclusiv la îngrășăminte.

Africa de Sud a redus taxele pe combustibil, Tanzania își consolidează rezervele, iar Etiopia și Zimbabwe introduc subvenții. Sudanul de Sud a început raționalizarea electricității, iar Mauritius limitează consumul.

America de Sud

Guvernele de dreapta au evitat plafonarea prețurilor. Chile a majorat prețurile, dar a menținut tarifele la transport public. Argentina a amânat creșterea taxelor pe combustibil.

Brazilia este mai protejată datorită utilizării etanolului produs local, reducând dependența de combustibili importați.