Analist: Sunt șanse minime ca Nicușor Dan să fie demis prin referendum, dar șansele de suspendare ar fi „maxime”
0Analistul Hari Bucur-Marcu susține că marea dilemă a momentului în politica românească nu este dacă președintele Nicușor Dan ar putea fi demis prin referendum, ci dacă ar putea suporta o suspendare din funcție.

Acesta afirmă că, din punct de vedere matematic și politic, șansele ca șeful statului să fie demis prin vot popular sunt „minime, spre inexistente”, în timp ce probabilitatea unei suspendări este „maximă, spre un eveniment practic sigur”.
Potrivit lui Hari Bucur-Marcu, demiterea prin referendum este puțin probabilă nu doar din cauza votului propriu-zis, ci mai ales din cauza condițiilor de validare. Legea prevede că referendumul poate fi invalidat dacă majoritatea alegătorilor înscriși pe liste nu se prezintă la urne.
„Șansele ca o majoritate a celor înscriși pe liste (ceea ce reprezintă peste 60 la sută din cetățenii reali, cu drept de vot) să iasă din case, iarna, ca să meargă la vot, pentru a vota pentru o propunere de demitere a unui președinte care nu a încălcat repetat Constituția (doar a ignorat-o, în ceea ce privește rolurile sale constituționale, dar asta e o altă problemă) sunt șanse minime, cum spuneam. Băsescu știe mai bine”, scrie analistul într-o postare publicată pe Facebook, făcând trimitere și la cazul fostului președinte Traian Băsescu.
În schimb, suspendarea președintelui este văzută drept un scenariu mult mai realist. Hari Bucur-Marcu ridică însă o întrebare: dacă România ar fi mai afectată de o eventuală suspendare a președintelui sau de prezența acestuia la Cotroceni. Analistul susține că statul român a funcționat fără probleme vizibile chiar și în perioadele în care Nicușor Dan a fost mai puțin prezent în activitatea publică, afirmând că „țara a mers mai departe, netulburată de situație”.
În opinia sa, un președinte ales constituțional nu ar trebui să se teamă de suspendare, dacă își exercită atribuțiile conform legii și Constituției. Problema reală, spune Bucur-Marcu, este că Nicușor Dan nu și-ar fi asumat pe deplin rolul constituțional de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
Analistul critică lipsa unei structuri solide și a unei metodologii clare în cadrul Administrației Prezidențiale, precum și absența apelului la expertiză externă și la „știința managerială a guvernării”.
În locul acestora, susține el, președintele ar fi recurs la improvizații strategice și operative care, deși nu ar încălca explicit legea, ar ignora sau desconsidera normele constituționale și bunele practici euro-atlantice.
Hari Bucur-Marcu oferă ca exemple modul în care ar fi fost gestionate Strategia națională de apărare și demersurile privind reforma autorității judecătorești, domenii pe care le consideră vitale pentru stat. Deși admite necesitatea reformelor, analistul afirmă că acestea ar fi fost abordate fără respectarea cadrului legal și instituțional adecvat.
Un grup de senatori și deputați intenționează să depună în Parlament o cerere de suspendare din funcție a președintelui Nicușor Dan, acuzându-l de „atacuri asupra independenței justiției”.
În cererea adresată președinților Senatului și Camerei Deputaților, semnată de senatorul Ninel Peia (Grupul PACE - Întâi România), se precizează că declarațiile lui Nicușor Dan constituie o ingerință într-un organ constituțional independent și subminează separația puterilor în stat.
„Președintele a făcut declarații publice prin care a contestat autoritatea și deciziile CSM. Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat intenția de a organiza un referendum adresat membrilor sistemului judiciar, vizând modul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Această acțiune constituie o ingerință directă într-un organ constituțional independent, încălcând atribuțiile sale prevăzute de Constituție și subminând principiul separației puterilor în stat”, se arată întrcerere, scrie Agerpres.
Potrivit documentului, acțiunile președintelui generează presiuni asupra magistraților și slăbesc percepția publică asupra imparțialității justiției.























































