Procurorii din CSM resping ideea lui Nicușor Dan de referendum pentru demiterea membrilor Consiliului: Nu respectă Constituția

Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat la comunicatul Administrației Prezidențiale din 21 decembrie 2025, prin care președintele României a solicitat convocarea unui referendum ce ar urma să valideze sau să invalideze actuala componență a CSM. Procurorii își exprimă dezacordul față de această inițiativă și subliniază necesitatea respectării Constituției și a legislației în vigoare.

Procurorii își exprimă dezacordul față de organizarea unui referendum. FOTO: infocsm

Conform comunicatului de presă, reprezentanții Secției pentru procurori arată că, începând din luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a adresat în mod repetat invitații președintelui României de a participa la ședințele plenului, pentru a purta un dialog care ar fi putut clarifica tensiunile apărute în spațiul public.

Totodată, aceștia precizează că rolul constituțional al CSM nu este acela de a proteja „interese de breaslă”, ci de a garanta independența justiției.

Procurorii susțin că, dincolo de bunele intenții invocate în legătură cu organizarea unui referendum, o astfel de procedură nu este prevăzută de lege pentru demiterea membrilor CSM.

„Aparte de bunele intenții care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menținerea actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secției nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituției și a legilor care guvernează justiția, potrivit principiului că nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii.

Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secției pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o”, se arată în comunicat.

În comunicat este criticată și abordarea potrivit căreia justiția ar fi „a treia putere în stat”, și nu una dintre autoritățile statului. Procurorii consideră că o astfel de ierarhizare este contrară principiilor democratice și celor europene, care se bazează pe echilibrul și controlul reciproc între autorități.

De asemenea, secția pentru procurori reamintește că modificările succesive ale legilor justiției au generat perturbări majore în activitatea instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și judecată, cât și în cea de management și administrație. În cei trei ani de mandat, procurorii au semnalat constant necesitatea corectării acestor legi, inclusiv prin măsuri similare celor cerute în prezent de voci din spațiul public.

„În final, procurorii din cadrul Secției își exprimă susținerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, este adepta dialogului și a cooperării loiale între autorități, dar nu va susține niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”, conchid procurorii.