Cum poate fi suspendat președintele statului și de ce nu este îngrijorat Nicușor Dan de amenințările AUR
0AUR readuce în discuție ideea suspendării președintelui, însă demersul are șanse minime de reușită, întrucât nu există suficiente voturi în Parlament din partea neafiliaților și partidelor suveraniste. Formațiunea lui George Simion a folosit această temă și în timpul mandatului precedent, mai degrabă ca instrument de promovare politică.

Șeful AUR, George Simion, apreciază că preşedintele Nicuşor Dan „întruneşte toate condiţiile necesare ca să fie suspendat din funcţie”, argumentând că a văzut „ingerinţe grave din partea lui Nicuşor Dan în justiţie”. Precizările președintelui AUR au venit în contextul prezentării „Raportului privind Lovitura de Stat din România – 24 noiembrie 2024 – 18 mai 2025”, în cadrul unui eveniment organizat de partid la Parlament.
Însă șeful statului, Nicușor Dan, nu se simte amenințat de AUR. „E o chestiune foarte serioasă să ceri suspendarea unui președinte votat de câteva milioane de oameni. Trebuie să ai niște argumente ca să ceri suspendare sau chiar revocare. Nu mă îngrijorează deloc. Sunt altele lucrurile care ar trebui să ne îngrijoreze: deficitul, relansarea economică, tensiunile din societate, dar nu asta”, a spus Nicușor Dan.
Care este procedura
Procedura de suspendare a președintelui este una complicată, care necesită o majoritate în Parlament pe care Opoziția nu o are în prezent, în contextul majorității largi a coaliției PNL, PSD, USR, UDMR și minorități.
Potrivit Constituției, „propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui”.
Ulterior, „preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale”, iar șeful statului „poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”, mai arată Legea Fundamentală a statului.
În final, „dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.
Cum arată cifrele
AUR are în prezent 62 deputați și 28 senatori, SOS are 15 deputați, POT are 14 deputați, grupul PACE-Întâi România are 11 senatori, deputații neafiliați sunt 16, iar senatorii neafiliați sunt 6. Adică în total sunt 152 de senatori și deputați care nu aparțin puterii. Este un număr suficient cât să ducă cererea de suspendare în plenul Parlamentului, dar nu de ajuns cât să fie și aprobată suspendarea.
Pentru a trece de votul Parlamentului, este nevoie de majoritate. Sunt 464 de parlamentari în total, adică inițiativa are nevoie de 233 de voturi. Numărul parlamentarilor pe care îi poate atrage AUR este mai mic decât atunci când partidul iniția procedura de suspendare a președintelui în ianuarie 2025, împotriva lui Klaus Iohannis.
Încercările de demitere a președintelui
După mai mulți ani în care AUR a folosit subiectul ca temă de promovare și campanie, în ianuarie, înaintea ultimelor alegeri pentru președinte, partidul a fost totuși cel mai aproape de suspendarea fostului șef de stat.
Cu votul USR, dispus la acel moment să susțină demersul, ar fi ajuns la o diferență de numai 12 voturi. Adică, cu doar câțiva parlamentari în plus de la partidele guvernării de atunci sau de la UDMR, AUR ar fi reușit să îl suspende pe fostul șef de stat și să declanșeze procedura de demitere a acestuia. Klaus Iohannis a demisionat pe 10 februarie, într-un moment în care continuarea procedurii nu mai avea sens, având în vedere că referendumul ar fi coincis cu perioada alegerilor prezidențiale.
Fostul președinte Traian Băsescu a trecut însă prin întreaga procedură de două ori, fiind suspendat din funcție. Primul referendum a avut loc în 2007, iar atunci a fost respins cu votul a peste 6 milioane de români. Al doilea referendum care ar fi putut duce la demiterea președintelui a avut loc în 2012, în timpul celui de-al doilea mandat al său, însă a fost invalidat pentru că nu a întrunit cvorumul necesar, având o prezență de 46,24%.